Cum arată acum cascada Bigăr. Romsilva anunță motivul pentru care s-a prăbușit

Cum arată acum cascada Bigăr. Au apărut imagini noi din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, realizate cu o dronă. Reprezentanții Romsilva susţin că imaginile demonstrează faptul că nu o eventuală micșorare a debitului apei ar fi dus la prăbușirea peretelui.

14 iun. 2021, 22:39
Cum arată acum cascada Bigăr. Romsilva anunță motivul pentru care s-a prăbușit
Cum arată acum cascada Bigăr

Cum arată acum cascada Bigăr. Săptămâna trecută, un perete al cascadei Bigăr s-a surpat. Imediat după acest eveniment, mai mulți activiști au spus că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui cascadei.

În aceste imagini aeriene filmate acum câteva zile puteți observa că păstrăvăria Valea Miniș se află la o distanță apreciabilă de cascada Bigăr, la circa un kilometru distanță.

Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în anii 1986 – 1988, cu 12 ani înainte de înființarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița, iar tot atunci a fost realizată și lucrarea de captare parțială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind realizate alte intervenții și lucrări.

Păstrăvăria Valea Miniș se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, unde aceste activități sunt permise, iar păstrăvăria are toate avizele și autorizațiile necesare. În acest video este inserată și o hartă cu zonarea internă a parcului, unde se poate observa poziționarea păstrăvăriei”, au scris pe Facebook, reprezentanții Romsilva.

Citeşte şi: Cum vrea un politician să salveze Cascada Bigăr: „La baza pietrei se face o fundaţie mare de beton”

Cum arată acum cascada Bigăr

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni.

Practic, Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate, susțin specialiștii companiei care administrează rezervațiile naturale ale statului.

Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei.

O cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, mai spun cei de la Romsilva.