Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului din România a lovit semnificativ veniturile și puterea de cumpărare ale oamenilor de rând și sectorului privat. În urma acestor măsuri drastice, subiectul ineficienței și al salariilor exorbitante ale conducerii din companiile de stat a devenit un subiect comun în dialogul public.
Reacțiile în mediul de afaceri au fost împărțite, unii directori au anunțat că renunță la 20% din venituri, iar alții au tăcut. Totuși, indiferent de câte gesturi de solidaritate apar din partea marilor câștigători din firmele cu capital public, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat o reformă care va influența salariile celor din conducere în funcție de performanțele reale ale companiilor.
În regiune, lucrurile nu sunt complet diferite de România. Chiar dacă nu putem compara nici criteriile de performanță, nici veniturile lunare ale companiilor naționale cu cele publice din Europa de Vest, vecinii din regiune, precum Bulgaria și Ungaria au numeroase puncte comune cu România, atât în ceea ce privește salarizarea, dar și sinecurile, opacitatea indicatorilor de performanță și rezultatele deficitare ale marilor jucători controlați de stat, potrivit Ziare.com.
Citește și: Accident aviatic soldat cu o persoană decedată lângă Orăştie. Care a fost cauza prăbuşirii avionului
Chiar dacă prin lege salariile din conducerea companiilor de stat nu sunt făcute publice, acestea trebuie urmărite îndeaproape pentru a dezvălui creșterile recurente de venituri și mai ales bonusurile și sporurile adiționale pe care aceștia le încasează. În contextul presiunii uriașe economice, jurnaliștii au urmărit creșterile fără nicio justificare, lipsa de corelații cu performanța instituțiilor fiind evidentă.
De exemplu, Cosmin Ghiță, director general al Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN) este unul dintre cei mai bine plătiți manageri ai Statului Român. Ghiță a încasat un venit brut anual în valoare de 2,29 milioane de lei în 2024, ceea ce înseamnă un salariu net de aproximativ 70.000 de lei lunar, din care o mare parte provine din bonusuri de performanță. Chiar dacă Nuclearelectrica este una din companiile de stat profitabile din România, aceasta s-a confruntat recent cu scandaluri referitoare al cumulul pensiei cu salariul unor angajați. Fostul director al Centralei de la Cernavodă și actualul director de Securitate Nucleară, Valentin-Ovidiu Nae primește lunar din salariu și pensie un total de 117.376 de lei net, potrivit Ziare.com.
EximBank, o altă companie de stat, îl are la conducere pe Traian Halalai care încasează 119.000 de lei lunar, echivalentul a 24.000 de euro. Directorul primește un astfel de salariu în contextul în care compania a reuși recent să între în vizorul premierului Ilie Bolojan, care a declarat că va demara proceduri de demitere datorită lipsei de performanță reale și sustenabile ale instituției.
Alexandru Simu, directorul CFR Infrastructură, câștigă 36.000 de lei lunar. Acesta este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu și acuzat de DNA că numirea lui a fost ilegală. CFR Călători are un director cu venituri lunare de 5.000 de euro, la care se mai adaugă venituri din chirii obținute din proprietăți din Dubai, ajungând la un total de 11.00 euro lunar.
Citește și: Călin Georgescu nu poate pleca din țară! Instanța îi menține controlul judiciar, decizia este definitivă
În Ungaria, companiile de stat sunt gestionate centralizat de Hungarian National Asset Management Inc, iar salariile directorilor generali de companii publice importante ajung la aproximativ 3-4 milioane de forinți brut/lună, adică 7.000-10.000 euro, deci în linie cu România. Există și la ei cazuri rare, în special în companiile de energie, când veniturile din conducerea firmelor de stat sar de 12.000 de euro. Însă, guvernul ține salariile publice la un nivel moderat și există reguli de transparență și criterii de performanță pentru a evita crizele politice. Însă, sistemele de bonusări concurează direct cu ale noastre.
În Bulgaria, situația este similară cu cea din România, chiar dacă salariile sunt mult mai mici. Există reguli de transparență și indicatori de performanță, dar, în ciuda acestora, există derapaje care au dus la sinecuri.