Cât de curată este apa pe care o bei de la robinet. Topul calităţii apei potabile, pe judeţe FOTO

De asemenea, la nivel UE, România are și cel mai mic procent al populației conectate la alimentarea cu apă într-un sistem public, scrie vocea.biz. Astfel, doar 55,7% dintre români sunt racordați la sistemul public de furnizare a apei potabile, un procent mai mic, în Europa, fiind întâlnit doar în Bosnia și Herțegovina (54,2%).

Citeşte şi DE CE creşte factura la întreţinere când plouă: Cum se calculează taxa pe apă de ploaie din factura Apa Nova Bucureşti

România are și una dintre cele mai mari discrepanțe în ceea ce privește conectarea la o rețea de apă când vine vorba de mediul rural, față de mediul urban. Astfel, doar 28% din populația din mediu rural are acces la apă dintr-o rețea publică. În țări occidentale precum Franța, Olanda, Germania, Irlanda, Spania procentul gospodăriilor racordate la sistemul public este de aproape 100%.

Consumul de apă, redus serios de la introducerea contoarelor

Alte articole

Un nou proiect de lege prevede eliminarea TVA pentru serviciile de apă şi canalizare. Care este limita de consum până la care românii ar plăti facturi scăzute

Care județ din România are cea mai scumpă apă potabilă în 2025. De trei ori mai scumpă decât în județul cu cel mai mic tarif!

Consumul de apă pe cap de locuitor în țara noastră este de 29 de metri cubi (79,4 litri de apă pe zi). Pe parcursul unui deceniu, România a avut cea mai drastică scădere a consumului de apă menajeră din Europa – de 52% (de la 44 de metri cubi pe cap de locuitor). La acest capitol, România rivalizează doar cu Belgia (unde consumul pe cap de locuitor a scăzut cu 44%), însă din motive diferite. Dacă scăderea consumului în Europa Occidentală este pusă pe seama schimbărilor comportamentale, îmbunătățirilor tehnologice şi prevenirii pierderilor de apă în sistemele de distribuție, în Europa de Est scăderile utilizării apei de către sectorul casnic sunt atribuite introducerii prețurilor mai mari pe metrul cub de apă precum și a sistemului de contorizare. Chiar dacă românii au cel mai mic consum de apă din UE, aceștia se mențin în „limite legale”. Potrivit legii (HG 974/2004) cantitatea minimă de apă necesară pe zi pentru o persoană este de 50 de litri, considerându-se că prin această cantitate este acoperit necesarul fiziologic de apă, igiena individuală şi prepararea hranei. Românii depășesc minimul acceptabil cu 29 de litri.

Boli cauzate de apa de fântână

Patru din zece români obțin necesarul de apă din fântâni și izvoare, o situație care îi face vulnerabili la pericolul poluării cu microorganisme, metale grele, nitriți şi nitrați sau pesticide. De regulă, poluarea apei este determinată de gestionarea necorespunzătoare a latrinelor, de proiectarea defectuoasă a foselor septice şi de depozitarea incorectă a dejecțiilor animaliere, care cauzează scurgeri şi infiltrări în sol şi în resursele de apă potabilă.

La nivelul anului 2012, conform unei anchete epidemiologice efectuate de Direcțiile Județene de Sănătate Publică la nivelul țării morbiditatea cauzată de intoxicația acută cu nitrați a fost de 0,37 la suta de mii de locuitori. Probleme mai serioase au fost însă la grupa de vârstă 0 – 1 an, unde incidența intoxicațiilor a fost de 17,57 la suta de mii de locuitori. Incidența a fost mai ridicată în județe din Moldova, cele mai multe dintre cazuri fiind raportate Iaşi, Vaslui şi Bacău.

Citeşte şi Mii de locuitori din Argeş NU mai au apă potabilă. Reţeaua publică de alimentare, infestată cu E.coli

Românii, campionii Europei când vine vorba de „economisit” apa

Un studiu realizat de ONG-ul „Asociația Mai Bine” privind calitatea apei din țara noastră a arătat că stabilirea calității apei potabile provenite din rețeaua publică la nivelul întregii țări este greu de realizat din cauza metodelor diferite folosite de la caz la caz. De exemplu, în Caraș Severin, la nivelul anului 2014, apa menajeră a fost analizată luându-se în calcul 13 parametri de calitate. Au fost găsite neconformități în cazul a 7 din cei 13 parametri analizați. Pe parcursul anului, din totalul de 10.651 de mostre luate pentru analiză, 410 au fost neconforme. În București, pe de altă parte, au fost luați în calcul 57 de parametri de calitate, dintre care au fost descoperite neconformități la 4 dintre aceștia. Din totalul de 133.108 de mostre recoltate în 2014, 3.171 au fost neconforme.

Chiar dacă metodele de stabilire a calității apei diferă de la județ la județ, ne putem face, totuși, o imagine despre calitatea apei. Astfel, în Giurgiu, Hunedoara, Neamț și Timiș nicio analiză din 2014 nu a fost neconformă cu standardele, în timp ce în Bihor, de exemplu, la jumătate dintre parametrii folosiți la analiză s-au găsit neconformități.

Dincolo de mostrele analizate, percepția românilor față de calitatea apei rămâne una proastă. Un sondaj realizat în țara noastră arăta că 94% dintre români consideră că apa are probleme serioase de calitate. De asemenea, 67% dintre aceștia erau de părere că nivelul de calitate al apei s-a înrăutățit în ultimii ani.