Cât de mult îngraşă băuturile carbogazoase? Vezi ce au descoperit specialiştii

Anumiţi markeri genetici ar putea explica de ce unii consumatori de băuturi carbogazoase sau alte băuturi îndulcite artificial sunt mai predispuşi la obezitate decât alţii, informează site-ul postului american de televiziune Fox News.

În cadrul unui nou studiu descris în The New England Journal of Medicine, participanţii care au în ADN aceşti markeri într-o cantitate mai mare decât alţii au reieşit ca fiind supuşi unui risc mai ridicat de obezitate. În plus, cu cât au băut mai multe băuturi cu îndulcitori, cu atât a crescut şi diferenţa între cele două grupuri în ceea ce priveşte riscul de obezitate.

Markerii aceştia nu sunt ceva nou în ştiinţă, persoanele care îi au fiind considerate genetic predispuse la obezitate. Totuşi, specialiştii deţineau până acum prea puţine informaţii despre cum greutatea oamenilor care au asemenea markeri în ADN este influenţată de mai mulţi factori ai stilului de viaţă, cum ar fi tipurile de mâncare şi băutură consumate.

„Datele noastre sugerează că factorii genetici şi de mediu ar putea avea un efect combinat asupra riscului de obezitate. În cazul celor care au deja un risc genetic ridicat, riscul de obezitate ar putea fi diminuat prin alegerea unor băuturi mai sănătoase”, a spus un cercetător din cadrul studiului, Lu Qi, profesor asistent la Şcoala Harvard de Sănătate Publică.

Alte articole

Medicamentul pentru obezitate ar putea trata boli și salva vieți. Ce spun cercetătorii: „Poate fi prescris și pacienților cu greutate normală”

Coca Cola VS Pepsi: Care este mai sănătoasă, de fapt. Au aceleaşi ingrediente, dar au gust diferit

Qi şi colegii săi au analizat informaţii de la peste 33.000 de adulţi participanţi la trei studii derulate în anii ’80 şi ’90. O dată la patru ani, subiecţii au fost chestionaţi despre mâncarea şi băuturile consumate.

Participanţilor li s-au analizat şi genoamele pentru identificarea a 32 de markeri genetici legaţi de obezitate. Pe baza numărului şi a tipului de markeri genetici, fiecare a primit un scor care a reflectat predispoziţia genetică la obezitate. Legătura dintre genetică şi obezitate a rezultat ca fiind mai puternică printre consumatorii de băuturi îndulcite artificial.

Cu fiecare 10 puncte adăugate la scorul riscului genetic, predispoziţia spre obezitate a crescut cu 35 la sută în cazul celor care consumau mai puţin de o porţie lunară de băuturi cu îndulcitori , dar a crescut cu 59 la sută între cei care beau de la una la patru porţii lunar şi cu 235 la sută în cazul celor care consumau una sau două porţii pe zi.

„Descoperirile noastre atrag atenţia asupra nevoii de a testa nişte metode de intervenţii care să reducă aportul de băuturi dulci şi care să servească drept mijloc de reducere a riscului de obezitate şi de boli conexe”, au scris cercetătorii în numărul din 21 septembrie al revistei New England Journal of Medicine.

Băuturile îndulcite contribuie, cel mai probabil, la obezitate pentru că au un nivel ridicat de calorii, dar nu satisfac apetitul, motiv pentru care, de multe ori, oamenii nu reduc aportul de calorii din mâncare, pentru a compensa cu cele pe care le consumă în formă lichidă.

Mai multe studii sunt necesare în continuare pentru a determina de ce aceşti markeri intensifică riscul de obezitate în special când oamenii consumă băuturi îndulcite artificial, au mai spus cercetătorii.