Anticorpi după vaccinare. Dr Virgil Musta a vorbit despre o cercetare la care a participat şi în care au fost implicate 250 de cadre medicale şi auxiliare, vaccinate în prima etapă. Rezultatele acestei cercetări au indicat faptul că 60% dintre cei vaccinaţi au prezentat o scădere a numărului de anticorpi la şase luni de la rapel. Totuşi, adaugă medicul, nu doar anticorpii protejează în faţa bolii, ci şi alţi factori precum imunitatea celulară sau doza infectantă.

Cât de relevant este numărul de anticorpi formaţi după vaccinare

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România intervine ...

Greva japoneză din Sănătate s-ar putea transforma în grevă ...

„Am dorit să realizăm dinamica anticorpilor post-vaccinare. Am făcut prima determinare la două săptămâni după rapelul Pfizer, iar a doua determinare de anticorpi am efectuat-o la patru luni. Am constatat că 40% dintre persoanele care au fost vaccinate au menţinut un nivel ridicat de anticorpi, dar 60% au prezentat o scădere a acestor niveluri.

La jumătate din cei 60%, nivelul valorii măsurat la prima determinare s-a înjumătăţit la a doua determinare. Trei persoane care au fost contacţi cu pacienţi care au avut boala COVID-19 au prezentat anticorpi în titru crescut, ceea ce înseamnă că acest contact a determinat o reactivare a imunităţii. În urma contactului cu virusul, s-au întărit anticorpii anti-spike sau anticorpii neutralizanţi.

Citeste si Virgil Musta explică în ce condiţii este necesară administrarea unei a treia doze de vaccin împotriva COVID-19. Ce spune despre al patrulea val

De fapt, acesta este şi mecanismul pe care se bazează, deoarece se ştia că nivelul anticorpilor va scădea după aceste vaccinuri, dar există limfocite de memorie care, la contactul cu virusul, se reactivează şi produc din nou anticorpi. Anticorpii anti-spike (proteina Spike este cea cu ajutorul căreia virusul penetrează celulele – n.r.) nu sunt singurul mecanism care intervine în protecţia împotriva bolii. Mai sunt şi ceilalţi factori, şi anume imunitatea celulară sau doza infectantă, acestea având şi ele un rol, într-un anumit procent, la riscul de a face boala sau de a fi protejat“, a explicat medicul Virgil Musta la Digi24.

Nu există studii care să indice exact de câţi anticorpi este nevoie pentru a fi protejat de boală

Anticorpi după vaccinare. Medicul Musta precizează că, până la acest moment, nu există studii care să demonstreze de câți anticorpi este nevoie pentru a fi protejat împotriva infectării. Totuşi, specialistul atrage atenţia asupra faptului că este mai important să ne vaccinăm mai rapid pentru a nu apărea noi mutaţii.

„Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecţie solidă. Pe de altă parte, grija noastră cred că trebuie să fie mai mult asupra nivelului de anticorpi care ar putea să nu te protejeze din cauza apariţiei unui nou virus prin mutaţii genetice. Eu cred că aici este problema esenţială, pentru că noi, dacă nu ne vaccinăm într-un ritm rapid şi într-un număr foarte mare, există riscul (în timpul campaniei de vaccinare – n.r.) să se selecteze tulpini cu proteine modificate, care să nu mai fie recunoscute de aceşti anticorpi, indiferent de titrul pe care îl avem“, a precizat dr Virgil Musta pentru Digi24.

Nelu Tătaru avertizează asupra faptului că măsurile de relaxare ar putea duce la creşterea numărului de infectări

Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru avertizează asupra faptului că abia acum începe perioada cea mai dificilă. Şi asta întrucât perioada de relaxare poate atrage după sine creşterea numărului de cazuri. Tătaru precizează că valul patru poate fi mai uşor sau mai greu de dus în funcţie de gradul de imunizare a populaţiei.

Citeste si Noi îngrijorări legate de efectele vaccinurilor anti-Covid. Centrul pentru Controlul Bolilor investighează cazuri de inflamaţii cardiace la tineri

„Avem şi perioada de relaxare în care, poate, suntem păcăliţi să credem că s-a terminat. Cred că ţine foarte mult de noi, atât ca atitudine, cât şi la ritmul de vaccinare (…) După cum spun specialiştii, sunt 24 de tulpini deja identificate, alte 13 sunt în lucru. Sunt 37 dacă le adunăm. Fiecare tulpină va produce o anumită patologie la nivelul fiecărui  organism în parte. Sutem o particularitate fiecare dintre noi (…) Vaccinarea duce la scăderea numărului de decese şi la reducerea numărului de pacienţi în ATI”, a declarat fostul ministru al Sănătăţii la Digi24.

Nelu Tătaru, sceptic că se va atinge pragul de 10,4 milioane de persoane vaccinate până în toamnă

Nelu Tătaru este sceptic că se va atinge pragul de 10,4 milioane de persoane vaccinate până în toamnă. Cu toate acestea, fostul ministru al Sănătăţii spune că este de preferat ca oamenii să se imunizeze prin vaccinare, şi nu prin infectare.

„Este ceva de dorit, dar, având în vedere că până acum am vaccinat toţi doritorii, cei care au solicitat, au avut comorbidităţi, au intrat în clasele 1, 2 şi 3, cred că acum vine perioada cea mai dificilă mai ales că avem şi perioada de relaxare în care, poate, suntem păcăliţi să credem că s-a terminat. Noi trebuie să ajungem la o imunizare de 60 – 70% care înseamnă atât vaccinare, cât şi trecere prin boală. Cred că nu este momentul să alegem dacă ne vaccinăm sau trecem prin boală. Cred că ar trebui să alegem să ne vaccinăm”, a afirmat Nelu Tătaru. Acesta a adăugat, de asemenea, că ”suntem la o imunizare în masă – vaccinare şi trecere prin boală – de 30 – 40%”.

CNCAV a transmis, marţi, că 20.69% din populaţia eligibilă, respectiv 3,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 16 ani, este vaccinată cu schemă completă, iar 5.23% a primit o doză de vaccin.