Cât lucrează şi cât timp liber au zilnic angajaţii români

Conform datelor rezultate din Cercetarea statistică privind utilizarea timpului, salariaţii lucrează zilnic în cursul săptămânii, în medie, 7:44 ore, bărbaţii 8.01 ore, cu 38 de minute mai mult decât femeile.

Patronii petrec la locul de muncă, în cursul săptămânii, 8:01 ore zilnic (8:05 ore bărbaţii, cu 17 minute mai mult decât femeile).

În zilele de odihnă, populaţia de 15 ani şi peste lucrează în medie 48 de minute. Patronii lucrează în medie 2:19 ore, iar salariaţii 1:16 ore.

CITEŞTE ŞI: Ţi se face rău la locul de muncă? Iata cauzele şi ce ai de făcut

Alte articole

Salariu de 6.749 de lei „în mână” numai în Bucureşti, anunţă INS

Topul scumpirilor dat publicităţii de INS. Pe ce plătesc românii mai mult decât pe mâncare sau pe încălzire

În mediul rural, populaţia lucrează sâmbăta şi duminica mai mult decât în mediul urban (1:02 ore în rural faţă de 36 minute în urban).

Populaţia României de 10 ani şi peste are, în cursul săptămânii, mai puţin timp liber zilnic cu 2:11 ore faţă de zilele de odihnă (4:01 ore faţă de 6:12 ore în zilele de odihnă).

Comparativ cu bărbaţii, femeile au mai puţin timp liber, zilnic, atât în zilele de odihnă, cât şi în cele lucrătoare (3:40 ore faţă de 4:23 ore în zilele lucrătoare, respectiv 5:41 ore faţă de 6:46 ore în zilele de odihnă).

Indiferent de perioada din săptămână (zi lucrătoare sau de odihnă), femeile acordă îngrijirii gospodăriei şi familiei mai mult timp zilnic decât bărbaţii (în medie cu 2:19 ore), iar bărbaţii muncesc cu 1:03 ore mai mult decât femeile.

Copiii de 10-14 ani utilizează zilnic calculatorul pentru petrecerea timpului liber, în medie 40 de minute, iar tinerii între 15 şi 24 ani – o oră.

În cursul săptămânii, pentru studiu se alocă 4,7% din partea activă (exclusiv somn) a unei zile. Copiii (10-14 ani) studiază zilnic, în medie, 5:06 ore, iar tinerii (15-24 ani) – 2:58 ore.

În zilele lucrătoare, populaţia de 15 ani şi peste lucrează în medie 3:33 ore (reprezentând 23,1% din partea activă a zilei).

Persoanele de 65 de ani şi peste se ocupă în zilele lucrătoare mai mult timp de îngrijirea gospodăriei şi familiei (4:46 ore zilnic), faţă de persoanele mai tinere, de 25-44 ani (3:12 ore) şi de 15-24 ani (1:50 ore).

În zilele de odihnă, populaţia de 15 ani şi peste alocă 43,0% din partea activă (exclusiv somn) a zilei pentru activităţi de petrecere a timpului liber. Din cele 6:12 ore destinate petrecerii timpului liber, 2:40 ore sunt alocate urmăririi programelor de televiziune. Populaţia de 65 de ani şi peste petrece, în zilele libere, 3:05 ore la televizor.

Timpul utilizat pentru îngrijirea gospodăriei şi familiei, care reprezintă 22,2% din partea activă a unei zile de odihnă, este uniform distribuit pe grupe de vârstă pentru populaţia de 25 de ani şi peste (3:40 ore la populaţia de 25-44 ani, 3:43 ore la populaţia de 45-64 ani şi 3:16 ore la populaţia de 65 ani şi peste).

Timpul acordat studiului zilnic, de către copiii de 10-14 ani, în zilele de odihnă, este de 1:11 ore, iar tinerii de 15-24 ani studiază 38 de minute.

Somnul reprezintă o activitate necesară căreia îi este alocată o parte importantă din timp (8:37 ore în zilele lucrătoare şi cu 56 de minute mai mult în zilele de odihnă).

Copiii (10-14 ani) dorm mai mult faţă de persoanele de 25-44 ani cu circa o oră şi jumătate atât în zilele de odihnă, cât şi în cele lucrătoare. De asemenea, persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste dorm mai mult, faţă de persoanele de 25-44 ani, cu circa jumătate de oră în zilele lucrătoare şi cu circa o oră şi jumătate în zilele de odihnă.

Cercetarea statistică privind utilizarea timpului (TUS) s-a desfăşurat pe o perioadă de 366 de zile consecutive, în perioada 5 septembrie 2011 – 4 septembrie 2012. Cercetarea statistică se înscrie pe coordonatele generale ale programului desfăşurat de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT), care vizează realizarea de cercetări statistice selective pe baza unor metodologii armonizate la nivel european care să asigure creşterea gradului de comparabilitate a datelor.

Ancheta TUS s-a realizat pe baza „Ghidului pentru Armonizarea Anchetelor Europene privind Utilizarea Timpului” din anul 2008. Cercetarea statistică privind utilizarea timpului (TUS) se desfăşoară la intervale mari de timp, de 10-12 ani.

Au făcut obiectul cercetării toate persoanele în vârstă de 10 ani şi peste, cu reşedinţa obişnuită în centrele de cercetare (urbane şi rurale), membre ale gospodăriilor din locuinţele selectate în mod aleator din toate judeţele ţării şi din Bucureşti.

Pentru colectarea informaţiilor s-au utilizat patru tipuri de formulare: chestionarul gospodăriei; chestionarul individual, pentru persoanele în vârstă de 10 ani şi peste; jurnalul zilnic individual pentru adulţi/copii, pentru persoanele în vârstă de 10 ani şi peste; jurnalul individual săptămânal, pentru persoanele în vârstă de 15 ani şi peste.

Înregistrarea datelor în chestionarul gospodăriei şi chestionarul individual s-a realizat pe bază de interviu, iar în jurnalul zilnic individual pentru adulţi/copii şi în jurnalul săptămânal individual, prin auto-înregistrare. Jurnalul zilnic individual pentru adulţi/copii s-a completat de către persoanele de 10 ani şi peste prezente în gospodărie, pentru două zile (una lucrătoare şi cealaltă de odihnă) din cadrul unei săptămâni, înregistrându-se în acestea toate activităţile desfăşurate timp de 24 de ore, pe intervale, din 10 în 10 minute.

În analiza rezultatelor anchetei s-a utilizat (conform recomandărilor EUROSTAT) o grupare mai redusă a activităţilor, rezultată din agregarea activităţilor. Analiza s-a realizat în funcţie de activităţile principale desfăşurate de populaţia în vârstă de 10 ani şi peste, în paralel persoanele putând desfăşura şi alte activităţi secundare. Copiii de 10-14 ani utilizează zilnic calculatorul pentru petrecerea timpului liber, în medie 40 de minute, iar tinerii între 15 şi 24 ani – o oră.