Cătălin Predoiu insistă cu noul pachet de legi ale justiției. Ce condiții a impus Bruxellesul

Marți dimineață, în cadrul primei ședințe a Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiției, Cătălin Predoiu a oferit noi comentarii.

„Este un proiect (n.r. – legile justiţiei) început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început in 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi nu în ultimul rând, pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen.

Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu-zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării”, a precizat ministrul Justiţiei.

Predoiu a prezentat marți parlamentarilor elementele principale din cele trei proiecte de lege – proiectul de lege cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor, cel privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum au fost adoptate în Guvern.

Alte articole

Planul ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, pentru scoaterea ţării din criză: „Stimularea investițiilor, a producției și a locurilor de muncă”

Astrograma lui Cătălin Predoiu. Secretele ministrului de Interne

Controverse cu privire la legile justiției

Judecătoarea Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), se opune deciziei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu (PNL, fost membru PDL), de a prioritiza în țara noastră dreptul european, în raport cu legislația națională. Dacă proiectele lui Predoiu vor primi undă verde, instanțele de judecată nu vor mai trebui să țină cont de deciziile CCR.

Dana Gîrbovan a explicat în cadrul unui interviu ce ar presupune trecerea dreptului UE peste Constituția României. Doar poporul român se poate pronunța pe acest subiect, a atenționat magistratul.