Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi putea cumpăra un apartament, fără credit. Studiu BNR

Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi putea cumpăra un apartament. Potrivit unui raport privind stabilitatea financiară publicat de BNR, un român are nevoie de 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, fără să fie nevoit să apeleze la un credit. În cazul unui apartament cu trei camere, un român trebuie să muncească peste 11 ani.

Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi putea cumpăra un apartament

Citeşte şi Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de peste 30.000% pentru un credit de 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri din ţara noastră

Potrivit raportului privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR,  expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în luna martie a anului 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei. Acestea au crescut cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei.

Raportul BNR mai arată că rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Alte articole

BNR vine cu vești noi pentru românii cu credite. Noi date despre rata creditelor neperformante

Capcana închirierii „la negru”: Ce riscuri există ca proprietari, de la imposibilitatea evacuării până la amenzile usturătoare pentru evaziune

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Zeci de persoane acuzate că au luat credite pentru autoturisme cu acte false. Prejudiciu de 2 milioane de lei