Cazemate, tranşee şi buncăre din Primul Război Mondial, descoperite în Maramureş

Descoperirea a fost posibilă atât prin fotografierea din avion a zonei care a scos în evidenţă artefactele militare, cât şi prin cercetare la faţa locului în primul proiect de arheologie montană din România, ce s-a desfăşurat în premieră cu sprijinul Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş, potrivit Agerpres.

Pe lângă artefactele militare, cercetătorii au descoperit şi cartat o serie de urme materiale care demonstrează că oamenii au ajuns pe munte în urmă cu mii de ani, iar Pasul Prislop, folosit în prezent ca punct de trecere între Maramureş şi Suceava, putea fi utilizat şi în perioadele istorice îndepărtate.

„Din păcate, anul acesta, Academia Română din Bucureşti n-a putut susţine cercetările şi tot greul a picat pe umerii CJ Maramureş, însă în ciuda acestui aspect putem spune că întreaga echipă şi voluntarii implicaţi în proiectul de cercetare au lucrat conştiincios. Anul acesta ne-am concentrat în zona Prislop, una dintre cele trei arii de cercetare alpină. La o primă cercetare, anul trecut am găsit urme materiale din trecutul recent. Descoperirea ne-a făcut să aprofundăm cercetările şi am descoperit anul acesta cu ajutorul fotografiei aeriene şi pe urmă prin cercetare la faţa locului multe urme şi artefacte, fundaţii din clădiri care probabil erau construite din lemne, tranşee şi resturi dintr-un buncăr deteriorat. Toate construcţiile care au avut la bază piatră şi beton sau conservat, iar fotografiile aeriene executate la anumite ore din zi ne-au ajutat să descoperim tranşeele săpate pe munte, căile de comunicaţie dintre acestea şi fostele clădiri, cât şi drumurile de legătură”, a spus arheologul Alexandru Radu Dragoman de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit acestuia, acolo unde vegetaţia n-a acoperit totul încă pot fi descoperite şi alte urme din Primul Război Mondial.

„Aici, unde a avut loc cercetarea, în Pasul Prislop din Munţii Pietrosul Rodnei, în aceea perioadă se afla graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar cu Rusia, adică erau mai puţin de 11 km, în linie dreaptă până la linia de graniţă”, a mai spus Alexandru Radu Dragoman.

Coordonatorul proiectului de arheologie montană a Munţilor Maramureş, dr. Dan Pop, consideră că cercetarea începută în anul 2012 merită continuată şi pusă în valoare.

„Cercetarea în Munţii Pietrosul Rodnei a început în anul 2012 cu dorinţa de a găsi mai multe situri arheologice. E o mare pată albă acest gen de descoperiri în zona alpină a Maramureşului, însă există multe date istorice, legende orale şi povestiri ale locuitorilor din zonă despre luptele duse aici în Primul şi respectiv Al Doilea Război Mondial. Sunt cunoscute câteva situri, dar ideea cercetării din cadrul proiectului a plecat de la faptul că prea puţine locuri din această zonă sunt ştiute, dar ele au fost păstrate în memoria orală a comunităţii. Proiectul se întinde pe durata a cinci ani, rezultatele finale urmând a fi publicate într-o lucrare integrală dedicată cercetării arheologice din Munţii Maramureşului”, a explicat dr. Dan Pop.

Istoricii şi arheologii implicaţi în proiect au mai subliniat că asemenea situri merită puse în valoare prin introducerea lor în circuitul turistic, aşa cum se întâmplă în Franţa, Germania, Olanda, Belgia şi Marea Britanie.

Atât în Primul Război Mondial, cât şi în Al Doilea Război Mondial, în Munţii Maramureşului au avut loc încleştări militare dure cu pierderi de vieţi omeneşti.

CJ Maramureş şi-a arătat disponibilitatea de a continua finanţarea proiectului de cercetare şi includerea siturilor descoperite în patrimoniul istoric local şi turistic.

CITEŞTE ŞI: Descoperire INTRIGANTĂ făcută de un bărbat cu un DETECTOR de METALE: Este din Al Doilea Război Mondial