CCR a respins toate excepţiile privind prevederi din legea ANI

Judecătorii Curţii au constatat că prevederile criticate sunt constituţionale. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, informează Agerpres.

Curtea a reluat, luni, dezbaterile asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, după ce a decis repunerea pe rol a mai multor dosare.

În 18 aprilie, CCR a decis din nou repunerea pe rol a dosarelor în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate privind prevederi din legea referitoare la integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi din cea de funcţionare a ANI din cauza imposibilităţii constituirii atunci a completului de judecată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CCR a amânat în mai multe rânduri în ultimele luni pronunţarea în aceste cauze.

Alte articole

ANI actualizează lista ”victimelor colaterale” făcute de amendamentul ”Fritz”. Totalul celor rămași fără mandat urcă la 67

Pensie de 5.000 de lei. Calculul complet: câți ani trebuie să muncești în funcție de salariul câștigat

Printre articolele contestate se află şi cele referitoare la termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea către ANI, activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.

Unul dintre dosare este cel al lui Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, care a contestat în procesul cu ANI dispoziţiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) şi g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 şi ale art.33 pct.1, 3 şi 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei.

Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice este contestată – în ansamblul ei, precum şi art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13 – 19 şi art.20 – 26 din acelaşi act normativ – în dosarul conexat al deputatului Karoly Kerekes şi al fostului parlamentar Brînduşa Novac.

De asemenea, un dosar este cel al preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) şi alin.(2) din Legea 176/2010 şi ale art.13 şi art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum şi ale art.215 alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011.

Alte două dosare repuse pe rol în care sunt invocate excepţii privind dispoziţii ale aceloraşi acte normative sunt ale deputatului Vasile Ghiorghe Gliga şi ale primarului Municipiului Timişoara, Nicolae Robu, fost senator.

Vasile Ghiorghe Gliga a contestat dispoziţiile art.1 alin.(3), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13-19 şi art.20-26 din Legea 176/2010, iar Nicolae Robu legea în ansamblu ei.

În aprilie 2010, CCR a declarat ca fiind neconstituţionale mai multe dispoziţii din Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI, decizie în urma căreia instituţia şi-a pierdut o mare parte dintre atribuţii.

Curtea a motivat atunci că prevederile capitolului I ‘Dispoziţii generale’ (art.1-9) din Legea ANI sunt neconstituţionale în măsura în care prevăd competenţa Agenţiei de a efectua şi întocmi acte de cercetare şi de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.

De asemenea, judecătorii susţineau că obligaţia prevăzută de lege de a se publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet, precum şi transmiterea acestora către ANI nesocotesc dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private, consacrat prin Legea fundamentală, precum şi prin art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin expunerea nejustificată în mod obiectiv şi raţional.

Ulterior, în iulie 2010, CCR a admis sesizarea şefului statului şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, deoarece nu respectă normele de tehnică legislativă menite să asigure sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei.

Potrivit CCR, legea nu respectă nici normele menite să asigure conţinutul, forma juridică, limbajul şi stilul actului normativ.