EXCLUSIV Lia Savonea, după ce ÎCCJ a atacat la CCR legea privind plata pensiilor private în rate: „Ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”

Magistraţii ICCJ au precizat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale.

Legea adoptată vizează atât Pilonul II, unde contribuie în jur de 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, dar adună peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral banii acumulați în fondul de pensii private.

Avocatul Poporului, declarații șocante legate de dreptul românilor banii din Pilonul 2 și 3: ”Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului”

În urma criticilor venite, Lia Savonea, preşedinta ÎCCJ, a venit cu precizări exclusive pentru Romaniatv.net: „Este regretabilă prezentarea denaturată a unei prerogative constituționale exercitate constant, de-a lungul timpului, de către instanța supremă, în virtutea rolului său de garant al respectării supremației Constituției şi al aplicării unitare a legii.

Alte articole

Pilonul II: Veste proastă pentru 8 milioane de români, vor plăti mai mulţi bani lunar pentru a-i primi, eventual, în rate, la pensie

PILONUL II: O singură categorie de români ar putea scoate integral banii din cont la ieşirea la pensie

Înalta Curte respinge în mod ferm și argumentat afirmațiile și interpretările eronate cuprinse în articol, materialul jurnalistic conținând o serie de aprecieri și interpretări eronate cu privire la competențele legale ale instanţei supreme.

Rolul constituțional și legal al Înaltei Curți
Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. În același timp, art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară consacră prerogativa Înaltei Curți de a sesiza Curtea Constituțională, atunci când, în exercitarea atribuțiilor sale, constată că o dispoziție legală ridică probleme de constituționalitate.

Această competență reprezintă o prerogativă constituțională și legală, exercitată constant, cu consecvență și în deplin respect față de principiile statului de drept și supremația Constituției, exclusiv în interesul protejării ordinii constituționale. Prezentarea acestei atribuții ca pe o ingerință sau o acțiune cu caracter extrajudiciar reprezintă o distorsionare, care denaturează sensul și finalitatea rolului instituțional al Înaltei Curți.

DOCUMENT Înalta Curte de Casație și Justiție ATACĂ la CCR legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii

Apel la respectarea independenței și a principiilor statului de drept
Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă principiile independenței justiției și separației puterilor în stat. Exercitarea atribuțiilor sale legale nu are și nu poate avea o natură politică, economică sau ideologică. Orice tentativă de a asocia prerogativele instituționale ale instanței supreme cu astfel de motive contravine spiritului și literei Constituției României.

Instanţa supremă sprijină libertatea presei și dreptul la informare al publicului, însă aceste drepturi trebuie exercitate cu respectarea principiilor de acuratețe, echilibru și verificare a informațiilor. Comunicarea publică despre activitatea unei instituții fundamentale a statului trebuie să se bazeze pe date reale, nu pe interpretări speculative.

În concluzie, subliniem că sesizarea a fost exercitată în folosul exclusiv al cetățenilor, care au dreptul fundamental de a fi guvernați prin legi conforme Constituției și adoptate cu respectarea normelor fundamentale ale statului român.

Înalta Curte de Casație și Justiție își va continua activitatea în spiritul independenței, imparțialității și legalității, conform mandatului constituțional care îi revine. Instituția rămâne ferm angajată în apărarea valorilor statului de drept și a încrederii publice în justiția română.

CCR dezbate pe 5 noiembrie sesizările ÎCCJ și AUR pe legea privind plata pensiilor private

Curtea Constituțională discută pe 5 noiembrie sesizare Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și cea a AUR referitoare la legea privind plata pensiilor private adoptată pe 8 octombrie de Camera Deputaților, ca for decizional.

Legea pensiilor private, care stabilește cum vor putea fi retrași banii din Pilonul II și III, a trecut de votul final al Parlamentului. La vot, în plenul Camerei Deputaților, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR au votat „împotrivă”.

Dacă varianta Guvernului prevedea ca, la momentul pensionării, participanții să poată retrage cel mult 30% din economiile acumulate, urmând ca restul banilor să fie plătiți eșalonat pe o perioadă de opt ani, la Senat a fost introdusă următoarea excepție: bolnavii de cancer vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere.

Legea adoptată vizează atât Pilonul II, unde contribuie în jur de 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, dar adună peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral banii acumulați în fondul de pensii private.

ÎCCJ argumentează în sesizarea formulată la CCR pe această lege că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

Instanța supremă mai consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.

Magistraţii susţin că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.

ÎCCJ a mai precizat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale.

Instanţa supremă consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar şi principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime. ÎCCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.

Ei susţin că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.

Ce invocă şi AUR în sesizarea la CCR
„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”, a trtransmite AUR, într-un comunicat.

AUR acuză o preluare ilegitimă a baniilor pilonul II și III. „Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, mai spune sursa citată.