Ordonanţa lăcomiei revine. CCR a decis că angajarea răspunderii Guvernului pe modificările aduse OUG 114 e neconstituţională

UPDATE: Judecătorii CCR au stabilit că actul normativ care schimbă prevederile OUG 114 este neconstituţional.

PSD a depus o cerere de neconstituţionalitate pe 30 decembrie 2019 împotriva proiectului de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 114/2018, propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.

„Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a OUG 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul)”, precizează PSD. 

Social-democraţii au precizat în sesizarea depusă la CCR că, în prezent, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 se află în procedură legislativă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, conform Agerpres.

Alte articole

Nicuşor Dan ajunge iar la mâna CCR. Ce lege importantă a trimis şeful statului la reexaminare

Tudorel Toader afirmă că reforma pensiilor poate trece de CCR: „Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe fond, ca să putem ști dacă a avut în vedere sau nu probleme de neconstituționale”

„Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condiţiile în care acesta este şi pe ordinea de zi a Parlamentului este neconstituţională, întrucât Guvernul este obligat să lase Parlamentul să se pronunţe asupra acestuia. Când Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, obiectul de reglementare trebuie să conţină prevederi care se circumscriu clar unui singur domeniu. Angajarea răspunderii Guvernului nu se poate face printr-un proiect de lege care să modifice sau să completeze mai multe legi în vigoare, această manieră fiind profund neconstituţională”, precizează social-democraţii.

De ce PSD susţine că angajarea răspunderii Guvernului pe OUG 114 este neconstituţională

De asemenea, „PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal şi constituţional şi mai ales după o analiză pe domenii de activitate, astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piaţa forţei de muncă”.

În sesizarea depusă la CCR se arată că, „prin angajarea răspunderii, Guvernul a încălcat prevederile constituţionale privind unica autoritate legiuitoare reprezentată de Parlament şi deciziile Curţii Constituţionale. Autoritatea executivă şi-a depăşit competenţele prin extinderea atribuţiilor Guvernului şi substituirea acestuia în competenţele de legiferare ale Parlamentului, singura autoritate legiuitoare a ţării, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată. Conform dispoziţiilor art. 61 din Constituţia României, republicată, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

„Angajarea răspunderii Guvernului asupra acestui proiect de lege, în condiţiile în care există un alt proiect cu acelaşi obiect de reglementare, care se află în proces de legiferare la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, este de natură să declanşeze un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Legitimarea unui asemenea act ar putea conduce la crearea unui blocaj instituţional, în sensul că Parlamentul ar fi în imposibilitatea de a legifera, adică de a-şi exercita rolul său funcţional, de unică autoritate legiuitoare (Decizia nr. 1433 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010)”, se menţionează în sesizare.
Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative încalcă prevederile art. 16, art. 41 alin. (1), art. 44 alin.(1) şi ale art. 47 alin.(2) din Constituţie, susţine PSD.

„Prin introducerea art. 41 indice 1, art.41 indice 2 şi art. 41 indice 3 în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se interzice cumularea pensiei pentru limita de vârstă aparţinând sistemului public de pensii cu venituri salariale obţinute în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, locale, regii autonome, societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială. Persoanele aflate într-o astfel de situaţie sunt obligate să opteze între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă. (…) Normele nou introduse condiţionează continuarea raporturilor de muncă sau impun încetarea forţată a acestora, pornind de la un criteriu profund discriminatoriu, care contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Interzicerea cumulului pensiei cu salariul se aplică doar unei anumite categorii de persoane”, se mai menţionează în sesizarea PSD la CCR.

Citeşte şi: Victor Ponta: „Pe toţi din PSD dacă-i strângeţi de acolo, nu strângeţi 10 neuroni. Pe cei buni îi iau la mine”