CCR dezbate miercuri conflictul juridic dintre Senat şi Parchetul ICCJ

UPDATE. Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul. Deciziile privind aceste obiecţii au fost amânate de CCR, în şedinţa de marţi. Alegerile legislative vor avea loc în acest an pe 6 decembrie.

La începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Dosarul a fost deschis după ce parlamentarul Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, deşi exista o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015, prin care judecătorii au hotărât că acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Concret, Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de procurori că nu a pus în aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată.

Alte articole

George Simion vrea referendum național pentru desființarea CCR: „Nu își mai are rostul și nu mai are încrederea românilor”

DOCUMENT Înalta Curte de Casație și Justiție ATACĂ la CCR legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat „printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”.

În sesizare se afirma că „prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”.

Cazanciuc mai arăta că, prin sesizarea formulată, a solicitat Curţii Constituţionale „să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”.

În timpul dezbaterilor de la CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul Cabinetului preşedintelui Senatului, a declarat că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Senatului „este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos”.

„Pornirea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului, fără a se putea reţine vreo faptă a acestuia prin care să fi încălcat vreo dispoziţie legală, este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos. De acum înainte, membrii Parlamentului se pot aştepta oricând că împotriva acestora se declanşează acţiuni judiciare din partea Ministerului Public pentru activităţi parlamentare curente desfăşurate de aceştia în strictă conformitate cu prevederile constituţionale, legale şi regulamentare”, declara reprezentantul Senatului.

El a adăugat că, deşi Parchetul de pe lângă Înalta Curte a fost informat „în mod loial” de către Comisia juridică a Senatului că procedura de examinare a solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate este în derulare, procurorul de caz a cerut „în mod imperativ” comisiei respective să-i predea, până la un anumit termen, documente ale acesteia asupra cărora senatorii, membri ai comisiei, urmau să-şi exprime un vot politic.

„În felul acesta, este un atac împotriva unui principiu constituţional şi anume principiul care consacră nulitatea mandatului imperativ. Într-un anumit fel şi indirect o structură a Ministerului Public le indică senatorilor cum să voteze în legătură cu documentele care se vor afla în controlul judiciar. Este inadmisibil ca în repetate rânduri procurorul de caz să ceară imperativ Comisiei juridice documentele acesteia. (…) Acţiunea judiciară întreprinsă de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului este lipsită de orice temei legal şi porneşte de la înţelegerea greşită de către procurorul de caz a poziţiei şi a rolului preşedintelui Senatului în conducerea acestei Camere”, spunea, la dezbateri, în iulie, Cristian Ionescu.

La rândul său, reprezentanta Parchetului General, procurorul Marinela Mincă, a solicitat, la acea dată, să se disocieze din motivarea sesizării aspectele referitoare la conduita Agenţiei Naţionale de Integritate, deoarece Ministerul Public nu poate răspunde actelor unei alte autorităţi faţă de care nu are raport juridic.

În opinia sa, actele de urmărire penală efectuate de procuror „nu vizează elemente care să se circumscrie încălcării principiului autonomiei parlamentare” sau care să vizeze încălcarea imunităţilor parlamentare.

Ea a subliniat că, deşi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluţionare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Mai mult, Comisia juridică nu a emis încă raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept.

Aceasta a subliniat că în acest caz procurorul îşi îndeplineşte competenţele legale şi constituţionale, nefiind vorba de un conflict juridic de natură constituţională.

Citeşte şi: DNA, despre cazul „Nicuşor Dan”: „Datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice”