CCR a amânat pentru 21 martie sesizarea pe legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului

„Am dat termen pe 21 martie. N-am reușit să ajungem la o soluție. Simțim nevoia să aprofundăm mai bine cauza și să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care sunt mai multe. (…) Aprofundarea este pentru a da o soluție bună. Decât să dăm o soluție greșită sau pripită, (…) mai bine riscăm critica și vom cugeta de două ori mai mult pentru a da o soluție bună”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.

El a spus că nu a simțit presiuni politice, nici în acest caz, nici în altul.

„S-au evocat mai multe variante de decizie, într-un fel, în altul… Propria practică (a CCR — n.r.) se va găsi în soluția finală. Binențeles că am pornit și de la practica noastră, și de la CEDO, și am avut un material documentar de la foarte multe țări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă, am avut și literatură juridică, de toate”, a mai spus Dorneanu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un consilier juridic al Avocatului Poporului a susținut, marți, că este nevoie de „o privire generală” asupra prevederilor articolului 2 din Legea 90/2001 care arată că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.

Alte articole

Un deținut reclamă la CCR un articol din Codul de Procedură Penală după ce i s-a amânat liberarea condiționată: „Legea îmi prelungește ilegal detenția”

Conflict juridic între ÎCCJ și Ilie Bolojan. Executivul a cerut arbitrajul CCR: ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”

Reprezentantul AP a precizat că Legea privind Statutul deputaților și senatorilor nu conține prevederi care să specifice că nu pot ocupa funcții persoane care au suferit condamnări, dacă judecătorul nu a specificat în decizia definitivă că persoana respectivă nu poate ocupa funcții publice.

Consilierul a reclamat o lipsă de coerență legislativă în ceea ce privește echilibrul puterilor în stat și faptul că nu există un cadru legislativ unitar, fiind necesară o concordanță în ceea ce privește ocuparea funcțiilor publice.

Reprezentantul AP a cerut CCR admiterea excepției invocate și a arătat că articolul 2 din Legea 90/2001 ar trebui revizuit.

Procurorul de ședință a invocat faptul că trebuie să existe un standard minim comun pentru ocuparea unei funcții publice. El a arătat că există condiția principală pentru ocuparea unei funcții publice — a lipsei antecedentelor penale și a cazierului fiscal — pentru toate cele trei puteri din stat.

Reprezentantul Parchetului a dat exemplul și altor categorii de profesii din domeniul public, precum medici, dentiști, primari, unde cei condamnați definitiv pentru anumite infracțiuni în legătură cu serviciul nu își mai pot exercita profesia, multe dintre aceste cazuri fiind deja supuse controlului constituțional.

În 5 ianuarie, AP a anunțat că a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în situație de incompatibilitate.

Potrivit AP, „prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat”.

În vederea efectuării analizei de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condițiile de ocupare a funcțiilor și demnităților publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale — legislativă, executivă și judecătorească.