Pensiile speciale rămân în vigoare. Legea care prevedea abrogarea lor, declarată neconstituţională de CCR

Publicat: Miercuri, 06 Mai 2020 09:07 // Actualizat: Miercuri, 06 Mai 2020 17:38 // Sursa: romaniatv.net

Curtea Constituțională a admis miercuri sesizările Înaltei Curți de Casație și Jutiție și a Avocatului Poporului împotriva legii prin care au fost abrogate toate pensiile speciale cu exceția celor cin Armată și Ministerul de Interne, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul CCR.

Pensiile speciale rămân în vigoare.

ICCJ şi Avocatul Poporului au sesizat CCR în legătură cu Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limite de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale.

Avocatul Poporului Renate Weber explica, la sfârşitul lunii ianuarie, ce anume consideră neconstituţional în legea care elimină pensiile speciale.

”În primul rând, este vorba despre nerespectarea prevederilor clare din Constituţie cu privire la compunerea Parlamentului care poate modifica Statutul deputaţilor şi senatorilor, inclusiv toate aspectele financiare ce ţin de asta. Constituţia spune clar că se poate face numai în şedinţă comună a celor două Camere. Noi am avut din păcate doar un vot în Camera Deputaţilor. Deci este o încălcare a Constituţiei, în opinia noastră”, spunea Weber,

Avocatul Poporului mai preciza că ”există multiple decizii ale CCR, începând cu 2010, pentru că sunt vreo cinci decizii ale CCR, care se referă la anumite categorii profesionale, la statutul lor constituţional şi care au fost foarte ferme în a aprecia tipurile de pensii care li se cuvin acestora”.

”Or, există iarăşi o prevedere constituţională privind obligativitatea respectării deciziilor CCR. Eu am fost surprinsă să constat că de la tribuna Parlamentului au fost deputaţi care au atras atenţia că prin această lege se încalcă decizii ale CCR şi totuşi au votat în favoarea acestei legi. Este foarte trist, mie mi se pare că niciodată n-a fost Caragiale mai prezent. Nu se poate aşa ceva! Cum să avem un stat de drept, cum să dorim şi să pretindem că-l construim cu toţii împreună şi în acelaşi timp pur şi simplu să încălcăm cu bună ştiinţă prevederi ale Constituţiei?”, afirma Weber.

ICCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale,acuzând că încalcă principiul independenţei judecătorilor, şi afectează statutul constituţional al procurorilor. De asemenea, în opinia ICCJ, legea încalcă principiul nediscriminării, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, intre magistraţii civili şi cei militari.

Preşedintele ICCJ Alina Corbu a afirmat, într-o scrisoare deschisă, că decizia Parlamentului de eliminare a pensiilor ”speciale” - despre care afirmă că elimină doar 5% din aceste pensii - este tristă şi stupefiantă, bazată pe faptul că Justiţia e tratată ca o Cenuşăreasă sau ca o o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja„ celelalte puteri ale statului. Ea admite că atitudinea negativă a publicului în cazul pensiilor magistraţilor este justificată, având în vedere gravele excese în cazuri particulare, majoritatea generate de imperfecţiuni legislative. Preşedintele ICCJ subliniază că pensiile magistraţilor nu sunt nici speciale şi nici nesimţite, ele incluzând o componentă contributivă şi o altă componentă compensatorie, aceasta din urmă reflectând tocmai incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi.

Klaus Iohannis: "CCR are obligaţia de a revizui de îndată nu doar decizia în cazul Kovesi, ca urmare a hotărârii CEDO"

 

Ştirea iniţială:

Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe miercuri în legătură cu două sesizări ale PNL ce vizează acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României şi Legea pentru suspendarea rambursării creditelor. Ambele legi au fost promovate de PSD şi adoptate în 3 aprilie, de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Liderul deputaţilor liberali, Florin Roman, a afirmat că legile sunt "neserioase, amatoriste şi populiste", conform News.ro.

Celor două iniţiative le lipsesc punctul de vedere al Guvernului şi impactul socio-economic, juridic şi bugetar, deşi PSD, partidul populismului, deschide calea unor «facilitati», care în final, vor fi suportate tot de cetăţeni, fie în plata lunară a ratei majorate la bancă, fie în factura mai costisitoare la utilităţi”, precizează deputatul liberal Florin Roman.

Parlamentarul PNL critica faptul că, în cazul suspendării ratelor la bănci, măsura propusă nu face diferenţa între rău-platnici şi buni platnici, ”propunerea PSD tratând la fel pe cei cu plata la zi a ratelor şi pe cei care nu au plătit de 3 luni”.

”În cazul facilităţilor fiscale, în care PSD propune amânarea plăţilor la utilităţi, în comunicarea publică, populiştii au «uitat» să amintească de măsura acoperirii golului la operatorii de distribuţie, din credite, ceea ce înseamnă ca după 3 luni, PSD le face cadou romanilor facturi greu împovărătoare. La fel şi în cazul CAS şi CASS. În forma propusă, cele două proiecte nu sunt doar neserioase, ci şi amatoriste şi populiste”, a transmis Roman.

Potrivit acestuia, ”propunerile domnilor Ciolacu, Ponta şi ale aliaţilor de strânsură, întorc România în vremurile epocii de aur a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu efecte devastatoare pentru economia naţională şi cetăţenii români”.

Florin Roman a dat asigurări că ”aceste legi toxice nu vor intra în vigoare”.

 

Sesizarea Avocatului Poporului despre ordonanţa privind instituirea stării de urgenţă, pe ordinea de zi a CCR

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu mai multe articole din OUG privind instituirea stării de urgenţă, argumentând că unele dintre acestea ”permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat”. ”Dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Preşedintele poate legifera în perioada stării de urgenţă sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, aşa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorităţi executive”, argumenta Avocatul Poporului.

”Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 9, art. 14 lit. c1 ) – f) şi art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său”, anunţa, în 16 aprilie, instituţia.

Conform articolului 9, conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în OUG privind starea de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite. De asemenea, conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării.

Alineatele din articolul 14 contestate menţionează că decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă; autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora; alte prevederi, dacă se consideră necesare.

”Prevederile art. 14 lit. c1 ) – f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 sunt neconstituţionale, întrucât permit Preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului. În esenţă, Avocatul Poporului consideră că dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Preşedintele poate legifera în perioada stării de urgenţă sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, aşa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorităţi executive, Guvernul”, preciza Avocatul Poporului.

Articolul 28 invocat de Avocatul Poporului se referă la sancţiunile pentru nerespectarea măsurllor impuse prin instituirea stării de urgenţă, măsuri care pornesc d ela amendă la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie, interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate, suspendarea temporară a activităţii, desfiinţarea unor lucrări, refacerea unor amenajări.

”În cadrul analizei textelor legale Avocatul Poporului apreciază că art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate şi claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, şi anume, persoana care ar încălca prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, de a-şi stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenţionale”, se arăta în comunicatul Avocatului Poporului.

- Sesizarea referitoare la Ordonanţa de urgenţă 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă

Avocatul Poporului consideră că această OUG încalcă principiul securităţii juridice, deoarece nu are avizul Consiliului Economic şi Social, în condiţiile în care modifică şi completează Legea privind Statutul poliţistului, pe cea referitoare la Statutul cadrelor militare, Legea privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi Legea poliţiştilor de penitenciare.

Instituţia argumentează că actul normativ modifică raporturi de serviciu, ceea ce implică obligativitatea consultării Consiliului Economic şi Social, pentru emiterea avizului, lucru care nu s-a întâmplat, ceea ce ”constituie un viciu de constituţionalitate a legii”.

CCR discută legea care elimină pensiile speciale, contestată de Avocatul Poporului şi ÎCCJ

Tot miercuri, CCR ar urma să se pronunţe asupra sesizărilor depuse de ICCJ şi de Avocatul Poporului în legătură cu Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limite de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale

Avocatul Poporului Renate Weber explica, la sfârşitul lunii ianuarie, ce anume consideră neconstituţional în legea care elimină pensiile speciale.

”În primul rând, este vorba despre nerespectarea prevederilor clare din Constituţie cu privire la compunerea Parlamentului care poate modifica Statutul deputaţilor şi senatorilor, inclusiv toate aspectele financiare ce ţin de asta. Constituţia spune clar că se poate face numai în şedinţă comună a celor două Camere. Noi am avut din păcate doar un vot în Camera Deputaţilor. Deci este o încălcare a Constituţiei, în opinia noastră”, spunea Weber,

Avocatul Poporului mai preciza că ”există multiple decizii ale CCR, începând cu 2010, pentru că sunt vreo cinci decizii ale CCR, care se referă la anumite categorii profesionale, la statutul lor constituţional şi care au fost foarte ferme în a aprecia tipurile de pensii care li se cuvin acestora”.

”Or, există iarăşi o prevedere constituţională privind obligativitatea respectării deciziilor CCR. Eu am fost surprinsă să constat că de la tribuna Parlamentului au fost deputaţi care au atras atenţia că prin această lege se încalcă decizii ale CCR şi totuşi au votat în favoarea acestei legi. Este foarte trist, mie mi se pare că niciodată n-a fost Caragiale mai prezent. Nu se poate aşa ceva! Cum să avem un stat de drept, cum să dorim şi să pretindem că-l construim cu toţii împreună şi în acelaşi timp pur şi simplu să încălcăm cu bună ştiinţă prevederi ale Constituţiei?”, afirma Weber.

ICCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale,acuzând că încalcă principiul independenţei judecătorilor, şi afectează statutul constituţional al procurorilor. De asemenea, în opinia ICCJ, legea încalcă principiul nediscriminării, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, intre magistraţii civili şi cei militari.

Preşedintele ICCJ Alina Corbu a afirmat, într-o scrisoare deschisă, că decizia Parlamentului de eliminare a pensiilor ”speciale” - despre care afirmă că elimină doar 5% din aceste pensii - este tristă şi stupefiantă, bazată pe faptul că Justiţia e tratată ca o Cenuşăreasă sau ca o o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja„ celelalte puteri ale statului. Ea admite că atitudinea negativă a publicului în cazul pensiilor magistraţilor este justificată, având în vedere gravele excese în cazuri particulare, majoritatea generate de imperfecţiuni legislative. Preşedintele ICCJ subliniază că pensiile magistraţilor nu sunt nici speciale şi nici nesimţite, ele incluzând o componentă contributivă şi o altă componentă compensatorie, aceasta din urmă reflectând tocmai incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi.

Klaus Iohannis: "CCR are obligaţia de a revizui de îndată nu doar decizia în cazul Kovesi, ca urmare a hotărârii CEDO"

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
CCR pensii speciale PNL PSD starea de urgenţă suspendarea plăţii ratelor
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8336
RON
05 Aug
noapte 17 °
zi 35 °
Ultimele joburi adaugate
24 H