Contestaţia a fost depusă de PDL la Curtea Constituţională în 22 aprilie, judecătorii constituţionali stabilind ca aceasta să fie luată în discuţie în 10 mai.

Potrivit vicepreşedintelui PDL Liviu Negoiţă, din punct de vedere procedural, la asumarea răspunderii Guvernului s-a încălcat decizia 1431 din 2010 a Curţii Constituţionale, care precizează că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituţională dacă un proiect pe aceeaşi temă se află în proces de legiferare. El a precizat că PDL a depus în 2010 un proiect pe această temă care se află în dezbatere parlamentară la Senat şi Guvernul a ignorat acest lucru „şi a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea”.

Alte Articole

Cornel Palade a recunoscut motivul rupturii de Romică Țociu. ...

Noi restricţii în România după apariţia tulpinii Omicron. ...

România trimite o aeronavă TAROM pentru a aduce în țară ...

Negoiţă a mai spus că este încălcată şi decizia 1557 din 2009 a Curţii Constituţionale, care precizează că transformarea Guvernului, prin asumarea de răspundere, în autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului încalcă articolul 1 alineat 4 şi articolul 61 alineat 1 din Constituţie.

Legea restituirii proprietăţilor încalcă articolul 15 alineat 2 din Constituţie şi Comisia Naţională constituită prin această lege se substituie justiţiei, a mai arătat Negoiţă. El a explicat că deciziile irevocabile ale Consiliilor Locale date în temeiul Legii 10 din 2001 pot fi atacate doar la instanţele de contencios administrativ, iar Comisia Naţională constituită în temeiul legii de restituire poate invalida în mod ilegal decizia irevocabilă ale Consiliilor Locale.

El a mai spus că dreptul la proprietate este îngrădit prin prevederea potrivit căreia cel care va dobândi proprietatea este obligat să-i menţină destinaţia timp de 10 ani.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii aprilie, că se aşteaptă ca preşedintele Traian Băsescu să promulge Legea privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, după ce Curtea Constituţională va analiza contestaţia depusă de PDL, precizând că a discutat cu şeful statului înainte ca proiectul să fie adoptat.

Potrivit premierului, demersul PDL de a contesta proiectul Legii imobilelor naţionalizate la Curtea Constituţională este de departe „cel mai inconştient şi iresponsabil gest” din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune României să achite imediat opt miliarde de euro.

Un document guvernamental prezentat de Mediafax relevă că Guvernul consideră că neadoptarea Legii privind restituirea imobilelor sau blocarea actului la CC va avea consecinţe grave, deoarece statul trebuie să achite opt miliarde de euro, nu din buget, pentru că nu sunt acoperite, ci de la pensii şi salarii, ceea ce ar echivala cu neplata tuturor pensiilor în 2013.

Conform datelor guvernamentale, până în prezent au fost plătite cinci miliarde de euro ca despăgubiri pentru imobile naţionalizate şi mai trebuie achitate încă aproape opt miliarde de euro.

În 17 aprilie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, care stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor

Ultima tranşă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi (UNAPE) susţine că termenele de rezolvare sunt inacceptabil de lungi (10-15 ani), iar soluţia acordării de puncte în locul imobilelor confiscate şi blocarea accesului în instanţe timp de 60 de luni constituie „o batjocură la adresa drepturilor elementare ale omului, conferite atât de Constituţia României, cât şi de Convenţia de la Haga”.

Reprezentanţii UNAPE susţin că în 30 aprilie au trimis o petiţie Avocatului Poporului, în care au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale în cazul Legii despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, însă instituţia nu a făcut acest demers.