CCR: Legea privind Statutul aleşilor locali conţine formulări imprecise, lipsite de claritate şi imprevizibile

„Prin modul inexact de redactare a textelor legale criticate, se ajunge la situaţia în care toţi consilierii locali/judeţeni/primarii devin independenţi – în caz de fuziune. Însă, o atare redactare a textului constituie chiar o contradicţie în termeni cu scopul fuziunii prin absorbţie, întrucât, pe de o parte, nu se creează un partid nou, iar, pe de altă parte, partidul absorbant este cel ce rămâne cu personalitatea juridică şi care, de altfel, a participat în alegeri. Faptul că nu mai este acel partid în forma ‘pură’ de la alegeri nu poate conduce la ideea că toţi consilierii locali/judeţeni/primarii săi urmează să devină independenţi în mod obligatoriu. S-ar ajunge în situaţia ca un partid politic absorbit, ori cât de mic, ar fi să provoace pentru partidul absorbant pierderea tuturor consilierilor locali/judeţeni/primarilor, aceştia urmând să devină independenţi”, se arată în motivare.

Instanţa constituţională apreciază că, prin modul de redactare a normei legale, o astfel de ipoteză este plauzibilă, deoarece din formularea textului se înţelege că situaţia de excepţie reglementată expres prin modificarea legislativă operată vizează oricare dintre cele două categorii de partide – absorbit sau absorbant.

„Acceptarea unei asemenea soluţii legislative ar echivala cu o bulversare a funcţionării/compoziţiei politice a consiliilor locale şi judeţene, autorităţi publice fundamentale ale statului. Prin urmare, având în vedere modul general de formulare a textului, care nu se limitează la situaţia partidului absorbit şi/sau a celui rezultat din contopire, Curtea constată caracterul său imprecis, lipsit de claritate şi imprevizibil. Or, încălcarea acestor cerinţe de calitate a legii este contrară art.1 alin.(5) din Constituţie”, precizează CCR.

Curtea Constituţională apreciază că aceleaşi probleme de calitate a legislaţiei sunt puse în discuţie şi prin faptul că, în prezent, preşedintele consiliului judeţean nu mai este ales prin scrutin uninominal, ci de către consilierii judeţeni, din rândul acestora, astfel că nu mai este clar în ce condiţii îşi poate pierde calitatea de consilier judeţean.

Alte articole

Şefa CCR şi un judecător au cerut să iasă la pensie. Cei doi vor judeca tăierea pensiilor speciale

Tudorel Toader este încrezător că reforma pensiilor speciale va trece de CCR: „Va fi promulgat de președinte, intrat în vigoare și va produce efecte juridice”

„În logica textului, dacă preşedintele consiliului judeţean pierde calitatea de membru al partidului politic, prin excludere, în continuare îşi poate menţine funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, fără a îndeplini, însă, condiţia sine qua non cu privire la calitatea de consilier judeţean, calitate pe care, în mod primar, o deţine. Or, într-o astfel de situaţie, nu se poate accepta că funcţia de conducere poate fi exercitată cu neîndeplinirea condiţiilor necesare ocupării funcţiei de bază. Prin urmare, în lipsa corelării articolului unic pct.2 (cu referire la art.15 alin.(2) lit.g1 )) din legea criticată cu art.1 alin.(5) din Legea nr.115/2015 se ajunge la o situaţie juridică neclară în privinţa preşedintelui consiliului judeţean, sub aspectul pierderii calităţii sale de membru al partidului pe listele căruia a fost ales ca şi consilier judeţean. Astfel, un consilier judeţean care a fost ales în considerarea acestei calităţi drept preşedinte al consiliului judeţean va continua să fie preşedinte al consiliului judeţean, fără să mai fie consilier judeţean”, se explică în motivare.

Conform aceleiaşi surse, o asemenea soluţie legislativă nu a fost reglementată şi în privinţa viceprimarului, care este, de asemenea, ales indirect dintre consilierii locali, iar dacă pierde calitatea de consilier local pierde, în mod logic, şi calitatea de viceprimar.

„Totodată, sintagma ‘preşedintele consiliului judeţean ales pe lista unuia dintre aceste partide politice’ din cuprinsul articolului unic pct.2 (…) din legea criticată este inexactă, din moment ce preşedintele consiliului judeţean nu este ales pe lista unui partid politic, ci consilierul judeţean este ales pe o astfel de listă. Prin urmare, întrucât, pe de o parte, preşedintele consiliului judeţean nu mai este o autoritate distinctă, iar, pe de altă parte, nu este ales pe lista unui partid politic, rezultă că textul criticat conţine şi o lipsă de acurateţe evidentă care afectează claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, fiind, astfel, contrară prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, se mai arată în motivare.

CCR a dezbătut, pe 17 iulie, sesizarea PNL şi PMP în legătură cu unele modificări aduse Legii 393/2004 privind statutul aleşilor locali, care prevedeau ca mandatul consilierilor, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene să nu înceteze de drept în cazul în care partidul pe listele căruia au candidat fuzionează cu alt partid.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului”, preciza într-un comunicat transmis atunci de CCR.