Conflictul dintre Senat şi Parchetul Înaltei Curţi, dezbătut de CCR în toamnă. Când a fost stabilită data

UPDATE: Curtea Constituţională a amânat pentru 15 septembrie pronunţarea pe conflictul juridic de natură constituţională între Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au spus surse ale instituţiei, citate de News.ro.

Referitor la conflictul juridic dintre Parlament şi PÎCCJ, reprezentantul Senatului a susţinut că s-a produs o confuzie între rolul preşedintelui Senatului şi al Biroului permanent, în sensul în care nu şeful Senatului decide asupra sesizărilor formulate de justiţie, ci procedura prevede o aprobare în Biroul permanent al forului legislativ, notează News.ro.

De cealaltă parte, reprezentantul PÎCCJ a afirmat că Parlamentul şi-a exercitat abuziv şi discreţionar rolul în raport cu alte instituţii ale statului.

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc, preşedintele interimar al Senatului, a sesizat CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Social-democratul susţine că a fost vorba despre o ingerinţă directă a Ministerului Public în activitatea Legislativului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

Alte articole

Silvestru Șoșoacă, plângere penală pe numele lui Makaveli, după scandalul din fața ÎCCJ: „Dispută amoroasă? Din partea mea nu a fost”

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Şeful Senatului, Robert Cazanciuc, cere CCR să-l scape pe Tăriceanu de un dosar penal. Ce acuzaţii îi aduc procurorii liderului ALDE

Potrivit sursei citate, Tăriceanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus aprobării plenului vacantarea mandatului de senator al social-democratului Cristian Marciu, care a fost declarat incompatibil de ÎCCJ deoarece în 2010 a deţinut în acelaşi timp funcţiile de consilier judeţean şi acţionar al unei firme de construcţii.

Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă.

Instanţa supremă a stabilit că senatorul PSD Cristian Marciu a fost în stare de incompatibilitate începând din 2010, când a ocupat funcţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi calitatea de acţionar al unei firme de construcţii, SC Profi Crim Construct, fiind înregistrat şi ca PFA.

De asemenea, în martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii.

Tăriceanu, atac la Iohannis: „Cât de rupt de realitate să fii? Calitatea de suspect de infectare nu ne transformă în infractori”

În ianuarie 2020, Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că i s-a adus la cunoştinţă că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.

Ordinea de zi a CCR din 15 iulie

Tot miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale au pe ordinea de zi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, obiecţie formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea a fost trimisă spre promulgare de către Parlament pe 19 mai, iar sesizarea la CCR a fost formulată de şeful statului pe data de 5 iunie.

„Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separaţiei puterilor în stat şi ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a ţării», ale dispoziţiilor constituţionale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum şi celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, arată Iohannis, în textul obiecţiei.

Klaus Iohannis reclamă la CCR Legea pentru declararea zilei de 4 iunie „Ziua Tratatului de la Trianon”

O altă obiecţie pe care CCR o are miercuri în discuţie este cea privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Actul normativ a fost adoptat pe 23 aprilie decizional de Camera Deputaţilor, iar pe 27 aprilie a fost sesizat la CCR de către PNL.

Alte două obiecţii care vor fi discutat miercuri de Curte vizează:

„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art.I pct.1 din Legea nr.14/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art.58 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, obiecţie formulată de Guvernul României 3.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind acordarea de măşti pentru protecţia cetăţenilor români de virusul COVID-19, obiecţie formulată de Guvernul României”, mai arată ordinea de zi a şedinţei Curţii de miercuri.

PSD anunţă că trei legi atacate de PNL au fost declarate constituţionale de CCR. „Nu pot ei bloca cât putem noi legifera!”