Ce a dus la producerea vortexului polar din Europa STUDIU

Ce a dus la producerea vortexului polar din Europa. Marea Arctică, de pe care gheaţa dispare din cauza încălzirii climei, contribuie în mod direct la ninsorile abundente din Europa, cum ar fi episodul glacial din 2018 supranumit „Bestia din Est”.

Fenomenul care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit, potrivit Agerpres.

Ce a dus la producerea vortexului polar din Europa

Citeşte şi Sahara s-a acoperit de zăpadă. Peisaje de basm în deşert GALERIE FOTO

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit studiului publicat joi în revista Nature Geoscience, furtunile de zăpadă care au paralizat o parte din Europa  au fost o consecinţa directă a apelor „anormal de calde” din Marea Barents, 60% din suprafaţa căreia a rămas fără gheaţa marină cu câteva săptămâni înainte de acest eveniment supranumit „Bestia din Est” în Marea Britanie, „tunul de zăpadă” în Suedia sau fenomenul „Moscova-Paris” în Franţa.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar, o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci, manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.

„Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului. Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare”, a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.

Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii conţinuţi în vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018, pentru că izotopii conţinuţi în vaporii de apă rezultată din zăpada topită sunt diferiţi de cei din mare, ei au putut să cuantifice exact cât exces de umiditate a fost eliberat din Marea Barents în acea perioadă.

Citeşte şi Vortexul polar loveşte Europa. Ploi, lapoviţă şi ninsori şi în România!

Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.

Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents care rămâne fără gheaţă va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.

„Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor…”, a atras atenţia Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din oraşul american Anchorage.

„Poate părea contraintuitiv” faptul că oceanul din regiunea Polului Nord care se încălzeşte provoacă mai multă zăpadă în Europa, „însă natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica”, a precizat Hannah Bailey.