România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, estimat la aproximativ 600.000 de angajați. O parte din acest gol este acoperită de angajați străini, însă și aici există limitări: pentru anul 2026, contingentul de angajați din afara țării a scăzut cu 10.000 față de anul precedent, fiind stabilit la 90.000 de persoane care vor putea lucra legal în România.
Contrar percepției populare conform căreia muncitorii străini activează aproape exclusiv în HoReCa sau construcții, realitatea este mai diversă. Yosef Gavriel Peisakh, General Manager la Work from Asia, explică pentru Ziare.com că pe piața românească există o cerere ridicată și pentru personal domestic: bone, menajere, grădinari, șoferi personali sau muncitori polivalenți – cunoscuți popular drept „handyman”.
Potrivit specialistului, aceste domenii reflectă nevoile reale ale pieței muncii și evidențiază deficitul tot mai accentuat de personal calificat disponibil la nivel local.
„Cererea pentru asistenți domestici/handyman este constantă, iar la nivelul agenției noastre de recrutare se observă un interes susținut din partea familiilor cu o situație financiară bună din România. De peste 16 ani, plasăm personal domestic, (…) acești angajați fiind solicitați atât în orașele mari, cât și în cele mai mici, criteriul principal fiind nevoia reală și posibilitățile financiare ale familiei, nu locația”, spune Peisakh.
În același timp, acesta spune că asistenții domestici locuiesc în casa angajatorului, fiind disponibili în permanență, Astfel, ei ajută la activitățile zilnice din gospodărie, începând de la transportul copiilor și cumpărături, până la îngrijirea animalelor de companie și diverse sarcini logistice.
De asemenea, specialistul mai spune că asistenții domestici preiau și lucrări de mentenanță nesemnificative, precum intervenții simple de electrician sau instalator, menționând, totodată, că pentru acest tip de activitate există o cerere ridicată pe piața muncii.
Pe de altă parte, Yosef Gavriel Peisakh arată și faptul că autoritățile ar putea sista în curând oportunitățile pentru astfel de lucrători.
„În cei 16 ani de activitate în România, putem spune că am adus zeci de asistenți domestici, care s-au integrat cu succes în familiile angajatoare și au răspuns unor nevoi reale ale acestui segment. În perioada următoare însă, în funcție de modul în care ne vom putea adapta la noua Ordonanță de Urgență, rămâne de văzut în ce măsură va mai fi posibilă aducerea acestui tip de personal în țară. Noul proiect de lege este unul controversat, întrucât prevede inclusiv faptul că Guvernul va fi cel care va decide specificul și meseriile pentru care va fi permis importul de personal străin, o abordare care ridică semne de întrebare privind flexibilitatea și predictibilitatea pieței muncii”, explică antreprenorul.
Citește și: Ce se întâmplă cu zilele de concediu de odihnă pe care nu le-ai luat în 2025. În ce condiții se plătesc
Ordonanța de Urgență menționată a fost pusă în transparență decizională pe 31 decembrie 2025 și are ca scop clarificarea definiției asistenței personale, în contextul în care, până acum, lacunele legislative lăsau loc interpretărilor, presupunând că un astfel de angajat ar putea să îndeplinească orice sarcină.
OUG 90/2025, prin urmare, stipulează de câte feluri poate fi asistența personală, după cum urmează:
Așadar, porția prin care acești lucrători era tratați ca asistenți personali într-un sens „neortodox”, fiind obligați să presteze orice fel de activitate la domiciliu angajatorului, ar putea fi blocată.
Prin urmare, portița prin care acești lucrători puteau intra până acum ca asistenți personali într-un sens „neortodox”, putând presta, practic, orice fel de activitate la domiciliul angajatorului, ar putea fi blocată. Dacă proiectul acestei Ordonanțe de Urgență va fi adoptat, cel mai probabil, lucrătorii care activează în zona „gri” a asistenței personale vor putea fi refuzați în absența documentelor care să ateste pregătirea lor profesională, conform prevederilor OUG 90/2025.