Ce condiţii trebuie să îndeplinească România pentru a primi banii din PNRR. Reformele obligatorii şi cele 500 de ţinte de atins

Comisia Europeană a aprobat, luni, Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro, bani destinaţi revenirii după pandemie. Alocarea sumei este condiţionată de implementarea unor reforme vitale.

27 sept. 2021, 23:53
Ce condiţii trebuie să îndeplinească România pentru a primi banii din PNRR. Reformele obligatorii şi cele 500 de ţinte de atins

Ce condiţii trebuie să îndeplinească România pentru a primi banii din PNRR. 29,2 miliarde de euro sunt puşi la bătaie pentru investiţii şi reforme.

Jumătate din fondurile destinate României, mai exact 14,2 miliarde de euro, sunt fonduri nerambursabile, în vreme ce 14,9 miliarde reprezintă împrumuturi acordate la dobânzi mici.

„Până la sfârșitul lunii noiembrie România va primi o prefinanțare de 3,8 miliarde de euro. Evaluarea Comisiei Europene a fost una pozitivă. Am primit 10 calificative A din 11. Acum trebuie să fim atenți la implementare.

Eu pot garanta că Guvernul va implementa toate reformele asumate, pentru ca România să atragă toți banii prin PNRR. În total, vor fi 64 de reforme de care vor beneficia românii”, a declarat premierul Florin Cîţu, în timpul conferinţei susţinute alături de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească România pentru a primi banii din PNRR. Reforme în justiţie pentru a combate corupţia

Banii din PNRR trebuie cheltuiţi până în 2026. Vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate, în educație, energie verde, digitalizare.

Pentru România, reformele includ și domeniul justiției. Reformele pe care trebuie să le facă România vizează funcționarea mai bună a justiției, inclusiv prin asigurarea angajărilor la Direcția Anticorupție (DNA), notează Europaliberă.

Citeşte şi: Comisia Europeană a aprobat Planul de Redresare și Reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde de euro, pentru investiții și reforme. Klaus Iohannis: „Avem o responsabilitate uriaşă”

PNRR prevede că, până în 2023, gradul de ocupare a posturilor de la DNA ar trebui să fie de cel puțin 85%. Măsurile pe care le ia România trebuie să asigure un sistem de justiție eficient în combaterea corupție. Acest lucru va spori eficiența administrației publice, arată Comisia Europeană. ​

Experţii europeni au amintit că, în domeniul justiției, „manualul” României trebuie să fie Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Potrivit Raportului MCV din luna iunie, „existența și funcționarea Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) rămâne o îngrijorare majoră”, Inspecția Judiciară funcționează ca instrument de presiune la adresa magistraților critici cu modificările aduse de fosta putere Legilor Justiției iar „cu amendamentele din 2018-2918 la legile Justiției încă în vigoare, îngrijorările legate de afectarea sistemului de justiție rămân valide”.

Până în prezent, România nu a reușit să răspundă acestor îngrijorări. De altfel, fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a fost demis înainte de a găsi o soluție pentru vreuna din problemele semnalate, notează sursa citată.

Reforma sistemului de pensii, prioritate în PNRR

Două miliarde de euro din PNRR ar urma să fie alocate către investiții din sănătate, mai precis pentru îmbunătățirea infrastructurii care să sporească siguranța pacienților, în aşa fel încât să fie redus riscul infecțiilor nosocomiale.

3,5 miliarde de euro sunt destinați educației, inclusiv programelor de reducerea a abandonului școlar sau celor de dezvoltarea a abilităților necesare pe piața muncii.

De asemenea, în plan social, PNRR-ul României are printre priorităţi reforma sistemului de pensii, în vederea creşterii sustenabilității, precum și clarificarea unui mecanism predictibil prin care este stabilit venitul minim.

„Planul urmărește, de asemenea, să consolideze sustenabilitatea finanțelor publice prin reforme importante ale administrației fiscale, ale cadrului fiscal, ale gestiunii cheltuielilor publice și ale sistemului public de pensii”, au precizat reprezentanţii Comisiei Europeană.

Ursula von der Leyen explică cum vor fi ajutaţi pensionarii prin PNRR

„PNRR-ul României îmbină pe de o parte investiţiile pentru digitalizare şi tranziţia la tehnologia verde, precum şi reformele care sunt necesare pentru a soluţiona problemele structurale ale ţării.

De exemplu, pentru a eficientiza finanţele, investiţi într-o reformă a pensiilor şi în digitalizarea administraţiei fiscale. Vă recomand că lucraţi la venitul minim de incluziune, foarte important pentru a-i ajuta pe oamenii vulnerabili şi gospodăriile cu venituri mici”, a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cum vor fi alocaţi banii din PNRR şi care sunt domeniile care primesc cele mai mari sume

Banii europeni vor fi acordați doar după evaluări succesive și în măsura în care experții Comisiei se asigură că reformele nu sunt reversibile, nu sunt schimbate după alocarea fondurilor.

Cele mai multe alocări merg spre tranziția spre energia verde și spre digitalizare, domenii prioritare pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) care are alocări totale de 672,5 miliarde euro.

În cazul României, 41% din alocări merg spre „tranziția spre energia verde”: eliminarea cărbunelui din producția de energie până în 2032, reducerea emisiilor de carbon, subvenționarea vehiculelor cu emisii zero, creșterea eficienței energetice a clădirilor.

Pentru digitalizare, alocările ajung la 21% din total, cu măsuri menite să digitalizeze administrația (inclusiv cărțile de identitate) și mediul de afaceri, sistemul sanitar și educația, dar și îmbunătățirea conectivității și a securității cibernetice. În România ar urma să investească în alfabetizarea digitală a populației, în laboratoare de informatică și digitalizarea universităților.

Pentru România, planul include: 64 de reforme; 107 investiții; peste 500 de obiective de atins.

Dacă România va respecta cerințele din PNRR și va primi alocările așa cum este programat, acestea ar însemna până în 2026 o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) cu o valoare estimată între 1,8 și 2,9%.

Citeşte şi: Șefa Comisiei Europene a refuzat să dea mâna cu fostul ministru Cristian Ghinea: „I’m sorry!”


loading...