Ce cred românii despre mita şi corupția din mediul de afaceri din ţară

Pentru al treilea an consecutiv, nivelul de percepție al corupției scade — 50% dintre actorii de pe piața din România consideră comportamentul lipsit de etică nejustificat în atingerea obiectivelor financiare.

Realizat în perioada octombrie 2015 — ianuarie 2016, studiul EY Global Fraud Survey 2016 — Corporate misconduct — individual consequences, la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de țări și teritorii, evidențiază sprijinul copleșitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creșterea transparenței legate de acționariat. 91% dintre manageri au recunoscut importanța stabilirii transparente a acționariatului entităților cu care companiile lor fac afaceri.

Creșterea gradului de transparență reprezintă doar un aspect al soluției la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenți cred că practicile legate de mită și corupție se petrec pe scară largă în țara lor. Procentul a crescut puțin față de cel din 2014 (38%) și cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% dintre respondenți au declarat că au avut temeri personale legate de mita și corupția de la locul lor de muncă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rezultatele obținute arată, pentru al treilea an consecutiv, că, în România, percepția privind mita și corupția este în declin. Cu toate acestea, 36% dintre respondenți consideră că practicile de mită și corupție sunt răspândite în mediul de afaceri din țară, rezultatele fiind comparabile cu cele din Studiul Global anterior al EY (2014) care indică un procentaj mai mare (46%). Aceste rezultate arată o creștere a conștientizării în stimularea acțiunilor preventive de către sectorul public și cel privat.

Alte articole

Procesul fostului ministru Nelu Tătaru poate începe. Este acuzat că ar fi primit mită de la 26 de pacienți

Sorin Blejnar scapă de condamnarea de 5 ani de închisoare. Decizia instanței este definitivă

Autoritățile de reglementare admit amenințarea reprezentată de corupție și mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune și au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privința actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susținute de respondenți, 83% dintre aceștia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicați în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită și corupție în viitor.

„Conform studiului, 90% dintre respondenții din România cred că instituțiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupție, atunci când acestea sunt întâlnite. Acțiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de Direcția Națională Anticorupție, sunt recunoscute în UE și considerate la nivel mondial drept povești de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidențiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituțiilor de aplicare a legii pentru a crește susținerea publicului în acțiunile de urmărire penală a persoanelor fizice”, a spus Kenan Burcin Atakan, EY România.

În ceea ce privește percepția asupra corupției în cadrul piețelor emergente, 70% dintre respondenții din Brazilia și 56% dintre cei aflați în Africa și Europa de Est cred că, deși guvernele țărilor lor sunt dispuse să declanșeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente, iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.

Există câțiva indicatori pozitivi pe piețele unde guvernele și autoritățile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfășurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde Guvernul a făcut pași importanți în direcția creșterii transparenței și combaterii corupției, procentul de respondenți din această țară care consideră că șpaga și corupția au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenții de pe piața locală spun că acțiunile de combatere a corupției sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficiență a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

„Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acțiunile menite să diminueze riscurile de fraudă și corupție. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenție identificării corespunzătoare a beneficiarului real — persoana care deține sau controlează în final o organizație. Ar trebui să avem în vedere că menținerea unei relații de afaceri cu persoane și entități care provin din țări cu deficiențe strategice în combaterea corupției și a altor infracțiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenți consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce privește riscul de țară’, a declarat Laura Lică-Banu, senior manager în cadrul EY România.

Denunțurile anonime rămân o sursă importantă de informații privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunțuri. Autoritățile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicții, inclusiv în Statele Unite, denunțătorilor li se oferă recompense monetare substanțiale. Respondenții la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme — 18% dintre ei indică faptul că loialitatea față de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită și corupție, iar 19% menționează ca barieră loialitatea față de companie.