Ce le răspunde Ministerul Muncii medicilor care vor ca gărzile să fie recunoscute ca vechime

„O astfel de reglementare ce ar conduce la scăderea vârstei de pensionare vine în contradicție cu preocupările generale manifestate, în domeniul pensiilor, de statele membre ale Uniunii Europene, documente comunitare recente ce subliniază faptul că în contextul unei societăți cu o populație îmbătrânită, va fi din ce în ce mai greu să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii”, le transmite Ministerul Muncii medicilor.

„În paralel este necesară atragerea și menținerea pe piața forței de muncă a lucrătorilor în vârstă, depășind actualele tipare de pensionare, în concordanță cu creșterea speranței de viață, precum și examinarea nivelului de adecvare a pensiilor în vederea prevenirii sărăciei persoanelor de vârstă înaintată”, se mai arată în răspunsul transmis medicilor de Ministerul Muncii.

Peste 2.000 de medici au semnat, la finalul anului trecut, un memoriu prin care se cerea ca gărzile efectuate să fie recunoscute ca vechime în muncă.

Laura Zarafin, medic la secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Colentina și unul dintre inițiatorii memoriului, declara atunci, pentru HotNews.ro, că vârsta de pensionare a medicilor ar trebui să scadă, deoarece un medic epuizat reprezintă un pericol și pentru pacienții săi, iar, în multe cazuri, din salariul unui medic de peste 50 de ani care iese din sistem ar putea fi plătiți doi medici tineri, cu condiția să se organizeze concursuri de angajare pentru medici tineri.

Alte articole

În ce condiții se acordă alocație copiilor de peste 18 ani. Explicațiile oferite de Ministerul Muncii

Profesorii și medicii amenință cu grevă generală din cauza măsurilor guvernului Ilie Bolojan. Ar putea fi blocată evaluarea națională și suspendată activitatea medicală din spitale

Memoriul semnat de peste 2.000 de medici a fost depus, la finalul anului 2018, la Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și la Parlament.

„Acest demers este justificat, pe de o parte de normele legale ale Uniunii Europene, ce definește timpul de lucru ca orice perioadă în care angajatul își desfășoară activitatea, fiind la dispoziția angajatorului, și, pe de altă parte, de realitățile din sistemul nostru sanitar. În contextul în care studiul efectuat în 2017 și dat publicității în 2018 de Colegiul Medicilor din București indică faptul că peste 50% dintre medicii români suferă de epuizare și surmenaj excesiv (sindromul de burnout), situația este cu adevărat îngrijorătoare”, se arăta în memoriul medicilor.

În timp ce peste 2.000 de medici din întreaga țară au cerut ca vârsta de pensionare să scadă, un proiect de lege inițiat de senatorii PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, și Ion Rotaru, ce prevede că medicii pot amâna la cerere vârsta de pensionare până la 67 de ani, a fost adoptat de Parlament în noiembrie anul trecut.

În timp ce inițiatorii proiectului, Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii senatori PSD) spuneau că inițiativa legislativă își propune să rezolve deficitul de medici, proiectul a fost puternic contestat chiar de către medici. Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor, a explicat, la acea vreme, pentru HotNews.ro, că proiectul „nu rezolvă deficitul de medici din spitale”. Bogdan Tănase spunea că medicii pot rămâne și în prezent, la cerere, în sistem, cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor, „dar nu mai pot deține o funcție de conducere, aici este problema”.

Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbaţi. Femeile se pot pensiona și ele, la cerere, la 65 de ani.