Ce legătură există între mortalitatea prin COVID şi condiţiile meteo. Cum influenţează „frânarea estivală” răspândirea coronavirusului

Cercetătorii au căzut de acord asupra faptului că temperaturile ridicate nu vor pune capăt pandemiei de coronavirus. 

”În general, impresia este că există o frânare estivală, însă aceasta poate fi parţială şi ar putea să nu reuşească neapărat să împiedice o circulaţie, posibil moderată, pe tot parcursul verii în emisfera noastră”, este de părere unul dintre cercetători.

Mai multe studii au ajuns la concluzia că există o oarecare legătură între climă şi epidemie. Concret, cu cât este mai cald şi mai umed, cu atât virusul se răspândeşte mai greu. 

Citeste si Ibuprofenul, aspirina şi naproxenul pot agrava coronavirusul şi creşte riscul de deces pentru pacienţii spitalizaţi. STUDIU

Cercetătorii au analizat asocierea dintre tipul climei şi răspândirea infecţiei COVID-19, examinând datele climatice din oraşe din întreaga lume afectate sau nu de coronavirus, în perioada 1 ianuarie-10 martie anul acesta.

Comparând opt oraşe în care virusul s-a răspândit puternic (Wuhan, Tokio, Daegu, Qom, Milano, Paris, Seattle şi Madrid) cu alte 42 de oraşe care nu au înregistrat contagieri cu noul coronavirus s-a constatat că modelele climatice ale oraşelor celor mai afectate de pandemie sunt similare, adică au o temperatură medie cuprinsă între 5 şi 11 grade Celsius şi o umiditate scăzută specifică (între 44 şi 84%), condiţii în care virusul se răspândeşte mai repede.

Astfel, studiul arată că distribuirea focarelor de COVID-19 determinate de factori precum temperatură şi umiditate sunt coerente cu comportamentul virusului respirator sezonier.