Ce măsuri de austeritate va adopta Guvernul Orban. Sunt vizate salariile, alocaţiile şi pensiile, nu însă şi cele speciale

Pandemia de coronavirus a trimis peste un milion de oameni în şomaj tehnic, iar alte sute de mii de angajaţi din sectorul privat şi-au pierdut definitiv locurile de muncă. În acest context, Guvernul încearcă să găsească măsuri de solidaritate socială.

Cu alte cuvinte, criza economică va trebui să fie suportată şi de bugetari, nu doar de privaţi. Problema e că, la finalul anului vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, esenţiale pentru viitorul PNL.

Mulţi lideri liberali se tem, însă, că tăierile salariale la bugetari ar putea aduce mari prejudicii electorale pentru PNL, au declarat anumite surse pentru Adevărul. Prin urmare, premierul Ludovic Orban încearcă să-i sprijine şi pe antreprenorii afectaţi de criză, dar în acelaşi timp să se atingă cât mai puţin posibil de veniturile angajaţilor la stat, mulţi dintre ei votanţi PNL.

Ce măsuri de austeritate va lua Guvernul Orban

Alte articole

Ludovic Orban îi dă ordine lui Ilie Bolojan: „Nu mai are voie să crească deloc taxe şi impozite”.Liderul Forţei Dreptei cere un plan comun cu BNR

Ludovic Orban, fostul consilier al lui Nicuşor Dan, îl ironizează pe preşedinte: „Poţi să ai Spartan, Airbus, Boeing etc. De pe o pistă înzăpezită tot nu poţi să decolezi”

Potrivit Adevărul, în cursul acestei săptămâni, Guvernul Orban va adopta un pachet de măsuri de austeritate. Iată care sunt acestea:

1. Şomaj tehnic pentru o parte dintre angajaţii la stat. Bugetarii vor munci doar jumătate de lună. Pentru cele 15 zile lucrate, vor primi salariul întreg, iar pentru celelalte 15 zile libere vor primi 75% din salariul brut de încadrare. Măsura se va întinde doar pe timpul stării de urgenţă (lunile aprilie şi mai), urmând ca de la 1 iunie să se revină la normalitate.

Traian Băsescu, lecţie de economie pe facebook: „Ce zici Ludovice? Să ştii că eu idei mai am. Dar tu…poţi?”

Această măsură nu se aplică în cazul militarilor, poliţiştilor, personalului medical şi profesorilor, care vor rămâne cu salariile intacte. Aşadar, potrivit calculelor făcute la Guvern, doar 500.000 de bugetari vor intra, prin rotaţie, în şomaj tehnic, 700.000 de bugetari fiind exceptaţi de la austeritate. Măsura va aduce o economie la buget între 1,2 şi 1,5 miliarde de lei.

Iniţial, premierul Orban nu a vrut să se atingă de lefurile bugetarilor, din raţiuni electorale. Sondajele PNL arată că aproape 60% din respondenţi resping tăierile salariale, chiar şi în condiţiile pandemiei. În discuţiile cu apropiaţii din partid, liderul PNL a motivat că banii câştigaţi de bugetari vor alimenta consumul, deci tot vor intra în circuitul economic. În cele din urmă, premierul a cedat la presiunea reprezentanţilor din sectorul privat, care au criticat vehement faptul că întreaga povară fiscală generată de pandemie cade pe umerii lor.

2. Tăieri salariale pentru demnitari. Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă dedicată demnitarilor, potrivit căreia lefurile parlamentarilor şi miniştrilor vor fi reduse cu 25%, susţin surse din Executiv pentru Adevărul. Însă procentul nu este încă bătut în cuie, întrucât există unele nemulţumiri: „Angajaţii din ministrul Sănătăţii lucrează foarte mult în această perioadă, ar fi nedrept să aibă salariul tăiat. Şi în rândul parlamentarilor au fost vociferări. Senatorii şi deputaţii ar prefera mai degrabă sistemul donaţiilor”, susţin sursele citate pentru Adevărul.

3. Nu vor fi eliminate pensiile speciale. Guvernul Orban nu va elimina şi pensiile speciale prin OUG. Magistraţii sunt o categorie profesională care ar fi profund afectată de o asemenea decizie, susţin surse politice pentru Adevărul. Premierul vrea ca pensiile speciale să fie eliminate prin procedură parlamentară, şi nu prin Ordonanţă de Urgenţă. PNL, USR şi PSD au proiecte legislative în acest sens. Însă, momentan, Parlamentul lucrează de la distanţă, apoi va intra în vacanţa de Paşti, deci şansele ca pensiile speciale să fie aspru impozitate în perioada următoare sunt foarte mici. În plus, o astfel de lege ar fi contestată imediat la CCR chiar de Curtea Supremă, unde ar zace în sertare luni întregi, pentru că magistraţii CCR şi-au suspendat activitatea din pricina epidemiei de coronavirus. Astfel încât, până la toamnă, pensiile speciale nu vor putea fi eliminate pe cale legală.

Tăriceanu: „Operaţiunea Sparanghelul seamănă cu Jimbolia, când tartor era Virgil Măgureanu. SRI a făcut atunci 5 milioane de mărci”

4. Pensiile nu se mai majorează cu 40%. Guvernul Orban a moştenit de la PSD o lege prin care pensiile ar trebui majorate din septembrie cu 40%. Potrivit Adevărul, o indexare cu 40% este imposibilă, având în vedere deficitul bugetar cu care se confruntă România. Însă premierul insistă ca pensiile să fie totuşi majorate cu 15%, asta în contextul în care PNL are de trecut două teste electorale la finalul anului. „Dacă nu majorăm pensiile pierdem câteva procente bune”, susţine unul dintre liderii PNL pentru sursa citată. Orban mizează pe revenirea economiei până în toamnă şi pe faptul că România nu mai trebuie să se încadreze în ţinta de deficit de 3%. Totuşi, specialiştii în finanţe ai partidului susţin că, în scenariul cel mai optimist, pensionarii vor primi cel mult 10% la pensii.

5. Dublarea alocaţiilor se amână din nou. Legea adoptată de PSD şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul anului a fost amânată de Guvern până la data de 1 iulie din lipsă de fonduri. Potrivit proiectului, copiii sub doi ani vor primi o alocaţie de 600 de lei, iar cei peste doi ani de 300 de lei până la vârsta de 18 ani. Amânarea dublării alocaţiilor este o altă măsură de austeritate impusă de Executiv. Guvernul Orban va amâna intrarea în vigoare a legii cu încă o jumătate de an, potrivit Adevărul. Impactul bugetar al dublării alocaţiilor e de 6 miliarde de lei, bani pe care Guvernul nu îi are în momentul de faţă.