Ce şanse are USL să-l suspende pe Băsescu şi de câte voturi de la Putere are nevoie în Parlament

Potrivit Constituţiei, preşedintele ţării poate fi suspendat din funcţie, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.

Pentru a reuşi suspendarea lui Băsescu, Opoziţia are nevoie de votul a 234 de parlamentari, din totalul de 467.

Numai că USL numără la acest moment doar 217 parlamentari şi, ca să treacă demersul de Parlament, trebuie să atragă de partea sa cel puţin alţi 17 parlamentari.

Totuşi, problema este dacă Opoziţia va reuşi să-i păstreze pe toţi cei 217 senatori şi deputaţi, în condiţiile în care există informaţii că mai mulţi parlamentari vor pleca din PSD dacă Mircea Geoană va fi exclus din rândurile social-democraţilor.

Alte articole

ANRE a câștigat pe fond procesul cu un angajat care a cerut suspendarea reorganizării instituției. Decizia nu este definitivă

Cine este Andreea Paul Vass, favorită pentru funcţia de ministră al Educaţiei. „Pe fetița mea am născut-o sâmbăta, într-o zi de week-end, ca să nu pierd nicio zi de muncă”

În schimb, pentru iniţierea suspendării în Parlament, USL nu îşi face probleme. Propunerea de suspendare poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Până la a ajunge însă la votul din plenul reunit, propunerea de suspendare urmează o serie întreagă de paşi.

Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României se depune concomitent la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.

Cele două Birouri, sub semnătura preşedinţilor, comunică neîntârziat propunerea preşedintelui României, precizându-se data şi locul şedinţei comune a Camerelor.

Preşedintele care conduce şedinţa comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor şefului statului, consultă deputaţii şi senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, adică 235 de voturi, deoarece două locuri de deputat sunt vacante.

În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţa comună, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionându-se şi termenul până la care aceasta trebuie să se pronunţe.

În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.

La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută.

Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile.

În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea Parlamentului se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.

Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărârea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Referendumul se organizează în cel mult 30 de zile, iar participanţii la scrutin se pronunţă prin „da” sau „nu” la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?”.

Legea referendumului prevede că „demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”.

Băsescu, la a doua suspendare

Traian Băsescu se află pentru a doua oară în faţa unei suspendări. Opoziţia a mai iniţiat procedura de suspendare a sa din funcţie în primul mandat al şefului statului, în anul 2007.

Parlamentul a aprobat atunci suspendarea preşedintelui, însă la referendumul de demitere decizia a fost invalidată de populaţie.

La referendumul din 19 mai 2007 pentru demiterea preşedintelui Băsescu, 74,48% din cei care s-au prezentat la urne au votat împotrivă, iar pentru demiterea acestuia s-au pronunţat 24,75%, prezenţa la referendum fiind de 44,45%.

Pe durata suspendării din funcţie a şefului statului, prerogativele sale au fost îndeplinite de Nicolae Văcăroiu, la acel moment preşedinte al Senatului. Acesta s-a autosuspendat din PSD pe durata asigurării interimatului.

De această dată, dacă Băsescu ar fi suspendat, interimatul ar urma să fie asigurat de Mircea Geoană, şeful Senatului, sau de cel care îi va lua locul, în cazul în care PSD merge mai departe cu înlocuirea acestuia din funcţie.

Liderii USL au anunţat, luni, că declanşează procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Demersul are loc în condiţiile în care PSD a cerut înlocuirea de la conducerea Senatului a lui Mircea Geoană cu Titus Corlăţean.