Ce se întâmplă cu AJUTOARELE SOCIALE. Anunţ oficial de la Ministerul Muncii

„Obiectivul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale în domeniul serviciilor sociale este consolidarea sistemului naţional de asistenţă socială, în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de persoane vulnerabile la serviciile sociale de calitate, în special prin consolidarea capacităţii serviciului public de asistenţă socială de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei autorităţi administrativ-teritoriale”, a spus Moroşanu, la o conferinţă pe tema tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului.

Ea a afirmat că procedurile şi metodologiile elaborate de MMJS pentru serviciile comunitare integrate, pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale vor conţine şi unele instrumente de autoevaluare, de participare, menite să crească gradul de participare al beneficiarilor la procesul de evaluare, de elaborare a planului de intervenţie.

Ajutoare de la stat pentru persoanele afectate de inundaţii începând cu mai 2019. Câţi bani puteţi primi de la Guvern

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Avem în vedere pachetul de proceduri, metodologii şi instrumente de lucru care vor fi elaborate în cadrul proiectului ‘Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale’ derulat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii. Acestea vor sprijini combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, specialiştii din cadrul acestui proiect (asistentul medical comunitar, consilierul şcolar) în acordarea serviciilor în asistenţa comunitară integrată persoanelor vulnerabile din localităţile care au un cumul de dezavantaje, cum ar fi capitalul uman, ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de locuire. Proiectul se pilotează în 139 de comunităţi, dar instrumentele care se vor elabora în cadrul acestui proiect vor fi reglementate prin ordin comun al celor trei ministere, având în consecinţă aplicarea la nivel naţional”, a spus Moroşanu.

Alte articole

Reguli mai stricte pentru românii care primesc ajutoare sociale. Cu doar câteva ore de muncă pe săptămână puteai obține beneficii

Localitatea din România în care o treime din populaţie trăiește din ajutoare sociale. Cei mai săraci dintre locuitori nu au studii sau nu acceptă să lucreze pe salariul minim

Ea a amintit şi de proiectul privind integrarea tinerilor din evidenţa serviciului public de ocupare a forţei de muncă, derulat de MMJS cu ANOFM, în cadrul căruia se va elabora un mecanism de lucru cu tinerii, cu respectarea principiilor de autoevaluare şi participare.

Moroşanu a menţionat că MMJS are mai multe proiecte pentru a veni în ajutorul tinerilor care caută un loc de muncă.

Florentina Nanu, preşedintele SOS Satele Copiilor România, a afirmat că tinerii care se pregătesc să părăsească sistemul de protecţie socială a copilului „au nevoie de foartă multă susţinere pentru a face din acest moment un proces lin, firesc şi nu un nou eveniment traumatizant”. „Cunoaştem provocările din sistemul de protecţie şi ştim că există o nevoie neacoperită a personalului de formare şi supervizare”, a afirmat Florentina Nanu.

Ea a menţionat că, printr-un proiect referitor la o abordare integrată cu privire la dezvoltarea capacităţii profesioniştilor şi a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copiilor, pe care-l implementează în prezent SOS Satele Copiilor România, au fost formaţi peste 250 de specialişti care lucrează direct cu copiii şi tinerii din sistemul de îngrijire alternativă.

Nicoleta Moldoveanu, director dezvoltare programe în cadrul SOS Satele Copiilor România, a precizat că în cadrul proiectului derulat în prezent 120 de profesionişti din DGASPC şi ONG-uri din Bucureşti, Ilfov, Bacău şi Sibiu au dobândit noi cunoştinţe şi abilităţi în pregătirea tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie a copilului.

Bodgan Simion, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, a menţionat că, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, dintre cei 18.000 de copii aflaţi în instituţii rezidenţiale, aproximativ 2.300 au peste 18 ani, iar circa 4.500-4.600 au între 14 şi 18 ani. „Cu alte cuvinte, aproape 7.000 de copii dintre cei 18.000 aflaţi în îngrijire rezidenţială vor ieşi în următorii 3 ani – 3 ani şi jumătate”, a spus acesta.

El a menţionat că sistemul de protecţie socială arată „extrem de echilibrat”. „Vorbesc în cifre grosiere, sunt 18.000 de copii în instituţii rezidenţiale, cam 18.000 în asistenţă maternală şi aproape 18.000 în plasament familial”, a adăugat Bogdan Simion.