Ce se mai întâmplă cu reforma Sănătăţii?

Ministrul Ritli Ladislau: „Legea va apărea anul viitor”

Un proiect de lege imperfect şi o strategie de comunicare catastrofală l-au silit pe Traian Băsescu să retragă proiectul, scris de o echipă condusă de profesorul Cristian Vlădescu, din dezbatere publică, la jumătatea lunii ianuarie. A urmat apoi mandatarea ministrului Sănătăţii pentru a forma o echipă care să redacteze o nouă lege. Ce spune astăzi, la o lună de la eşecul răsunător al proiectului Vlădescu, ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau despre şansele şi calendarul reformei medicale în România?

Consultând site-ul Ministerului Sănătăţii pare că motorul reformei medicale duduie: trei întâlniri de dezbateri organizate doar în ultima săptămână. Chemate la consultări sunt organizaţii precum Asociaţia Spitalelor, Asociaţia Oraşelor sau Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene. Vasile Cepoi, secretarul de stat însărcinat să coordoneze dezbaterile, afirmă că „structura noii legi se conturează” şi că scoaterea spitalelor din cadrul instituţiilor bugetare rămâne un obiectiv important, alături de reorganizarea sistemului de asigurări medicale. Dar fără să fie susţinute de o voinţă politică fermă, toate aceste dezbateri rămân doar un joc de imagine, scrie Deutsche Welle.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara în săptămâna imediat următoare eşecului proiectului Vlădescu, că „nu cred că prioritatea numărul în acest an este reforma sistemului sanitar, cu toate neajunsurile şi toate problemele. Nu ne grăbim. Acesta nu este lucrul cel mai important.”

Alte articole

Alexandru Rogobete: Ministerul Sănătăţii a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68.7% din bugetul total alocat Sănătăţii prin PNRR. Sunt investiţii reale, vizibile şi incontestabile

Veşti proaste despre banii românilor, anunţul BNR înainte de Sărbători. FMI anunţă creşterea datoriei la 70% din PIB

Propus la Ministerul Sănătăţii de către partidul condus de Kelemen Hunor, ministrul Ritli Ladislau declară în exclusivitate pentru Deutsche Welle că: „Nu există o contradicţie între afirmaţiile preşedintelui Kelemen Hunor şi ceea ce facem noi. Noi am afirmat că legea pe care o pregătim va apărea după o consultare foarte largă. Sondăm toate opiniile pentru că vrem să întrebăm toate segmentele societăţii cum văd viitoarea lege. Există şi un program de consultări. Consultările se derulează pe capitole, am avut o rundă privind aspectele generale, principiile la care agreează toată lumea. Cât de mare să fie segmentul pe care intră privatul? A fost o problemă foarte controversată.”

Motorul din spatele intenţiilor reformatoare ale sistemului medical a fost solicitarea repetată a FMI. Chiar şi după eşecul proiectului Vlădescu, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, spunea la începutul lui februarie că, în ciuda îngrijorărilor publice (Franks făcea referire la protestele din ianuarie stârnite de opoziţia medicului Raed Arafat la reformarea sistemului de urgenţă), „sistemul medical românesc este defect şi nu poate continua fără reforme semnificative”.

Doar că într-un an electoral, cum este 2012 în România, voinţa unui şef de partid aflat la guvernare, cum este UDMR-ul, înfrânge dorinţa unui şef de misiune FMI. Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, pentru Deutsche Welle: „Consultările cu toţi factorii profesionali, cu bolnavii, chiar şi cu factorii administrativi şi politici, durează foarte mult. Este un proces laborios. Legea va apărea în momentul în care acest proiect va fi maturizat. Şi asta se va întâmpla anul viitor. Probabil.”

Aşadar, până în 2013, românii se vor trata într-un sistem medical „defect” şi nefuncţional.

Principalul motiv: este an electoral.