Academicianul Solomon Marcus: Programa şcolară actuală abundă în lucruri plictisitoare şi nesemnificative

„Aici este marea greşeală comisă de cei şase care au propus ca latina să rămână la opţiunea elevilor, iar marea greşeală a celor care au propus primele trei variante este faptul că ei au spus latină la a IX-a. Este o deosebire imensă, pentru că orice om de cultură îşi dă seama că diferenţa esenţială dintre clasa a opta şi a noua este că prin clasa a opta trec toţi elevii, pe când în clasa a noua nu ajung decât o minoritate. Iar latina ca ingredient esenţial al culturii, limbii, istoriei românilor, trebuie să facă parte din ceea ce e accesibil oricărui copil, nu doar unei minorităţi. Deci, nici una din cele patru variante nu a apreciat cum trebuie latina. Trebuie să rămână la gimnaziu pentru că este un ingredient esenţial al faptului de a fi român„, a declarat academicianul Solomon Marcus pentru digi24.ro.

De asemenea, referitor la propunerea de reducere a orelor de istorie, academicianul a subliniat că mai întâi trebuie stabilit care este minimul de cunoștințe care trebuie livrat elevilor.

„Am discutat de latină pentru că acolo s-a pus problema la a fi sau a nu fi. Dacă trecem la numărul de ore asta este o chestiune cu totul diferită. Împărţirea aici e o mare greşeală a întregului demers, că nu mai este împărţită educaţia pe materii riguros separate şi nu are rost să pui problema aceasta, câte ore, la ce materii. Noi nu ştim bine în ce constau aceste materii. Problema trebuie pusă abia după ce ne dăm seama care este minimul de cultură care trebuie livrată copiilor şi care este limita suportabilă pentru a nu violenta sănătatea lor psihosomatică. Problema principală în ansamblu va fi de eliminare a unui surplus, de reducere cantitativ şi pe spaţiul rămas gol în acest fel să se introducă lucruri noi„, a precizat Solomon Marcus.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Referitor la propunerea comisiei de experți pentru un plan cadru, academicianul a apreciat că nu „pune degetul pe rană” și că nu tratează ce este acum neregulă în educație.

Alte articole

Mircea Cărtărescu va deveni membru al Academiei Române. Mișcare de proporții a noului președinte Marius Andruh: „Nu îmi plac extremismele, de orice fel ar fi ele”

Academicianul Marius Andruh a fost ales în funcția de președinte al Academiei Române

„Nu mi se pare că pune degetul pe rană, pentru că nu înţeleg că fără o evaluare a rănilor deschise din actualele manuale, noi putem să fim pregătiţi pentru noi programe şi manuale. Adică celelalte propuneri sunt pur speculative. Ceea ce mă caracterizează este că am considerat decisivă starea de pe teren. Adică plec de la starea asta a patologiei de diverse grade existente în cadrul populaţiei şcolare şi merg pe urmele lor, să detectez, să pun diagnosticul şi să ofer o terapie. Altfel, pot să plec de la teorii educaţionale ale unor mari pedagogi, de la situaţia şcolare în Singapore. Plec de la faptul că o serie de lucruri extraordinare care au apărut în cultură lipsesc din programele şcolare şi, în schimb, programele abundă în lucruri plictisitoare şi nesemnificative. Noi îi obligăm să înveţe lucruri care îi plictisesc. Plictiseala e unul din cuvintele cheie când e vorba să caracterizăm starea psihologică a elevilor„, a subliniat academicianul.