Liviu Dragnea, învins la CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea făcută de fostul preşedinte al PSD prin care el susținea că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil în Dosarul Referendumul.

Tot joi, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondată, o cerere în care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea solicita mutarea la o instanţă din provincie a dosarului în care este judecat pentru trafic de influenţă în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump.

Alte Articole

olile au miros diferit. Diabetul miroase ca acetona, cancerul ...

Lovitură financiară pentru Elena Udrea. O companie la care ...

Un medic de familie, un ambulanţier şi un intermediar, reţinuţi ...

Citeşte şi: Fiica lui Liviu Dragnea s-a căsătorit în secret. Reacţia neaşteptată a politicianului: „Atât de tare m-am opus”

În luna mai 2021, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti.

Cinci magistraţi de la această instanţă au refuzat pe rând să soluţioneze dosarul lui Dragnea, după ce au făcut cereri de abţinere.

Citeşte şi: Dosarul insulei Belina, unde Liviu Dragnea mergea la pescuit, aproape de final. Martorii-cheie, audiaţi în instanţă

În replică, avocaţii lui Dragnea au deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care au solicitat ca dosarul să fie mutat de la Tribunalul Bucureşti, pe motiv că judecătorii de la această instanţă nu ar fi imparţiali, deoarece au semnat un memoriu faţă de modificarea legilor justiţiei pe vremea guvernării PSD, potrivit Agerpres.

De altfel, avocata Flavia Teodosiu a susţinut, la Curtea de Apel Bucureşti, că un număr foarte mare de magistraţi de la Tribunalul Bucureşti au semnat un memoriu împotriva susţinerilor lui Dragnea pe tema legilor justiţiei, existând o suspiciune privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la această instanţă.

Avocaţii lui Dragnea au folosit formula mutării dosarului din Capitală şi atunci când au obţinut eliberarea condiţionată, fiind invocată lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti care au semnat memoriul în legătură cu legile justiţiei.

Astfel, în luna aprilie, Tribunalul Giurgiu a dispus eliberarea lui Dragnea mai devreme din Penitenciarul Rahova, unde executa o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, după ce două instanţe din Bucureşti refuzaseră acest lucru.

Pe 17 mai, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului 2017.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată Gheorghe Dimitrescu, la data faptei consilier parlamentar al lui Florin Iordache, pe vremea când acesta era deputat PSD, dar şi fost consul al României la Bonn, pentru cumpărare de influenţă; precum şi trei oameni de afaceri – Cristian Burci (patronul ziarului ‘Adevărul’), Carlo Robert Burci (fiul lui Cristian Burci) şi Dan Valentin Belcea, acuzaţi de cumpărare de influenţă sau complicitate la cumpărare de influenţă.

Conform DNA, în perioada ianuarie 2017 – mai 2017, Liviu Dragnea ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington DC (SUA), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 de dolari, acces obţinut prin intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al Comitetului Prezidenţial de Inaugurare, şi asigurarea, cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby şi consultanţă politică în valoare de 30.000 de dolari în favoarea partidului din care făcea parte.

„Banii respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri)”, arată DNA.

De asemenea, spun anchetatorii, Dragnea ar mai fi acceptat de la acelaşi om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai – iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalţi oficiali din SUA.

„În acest context, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministru şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România”, precizează DNA.

Procurorii mai susţin că, în perioada mai – octombrie 2017, Liviu Dragnea şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa ce decurg din calitatea de preşedinte al PSD faţă de Gheorghe Dimitrescu, precum şi faţă de alte două persoane, în scopul de a obţine, în aceeaşi perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, cu încălcarea dispoziţiilor Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 de dolari (din care 45.000 de euro ar fi fost achitaţi de Gheorghe Dimitrescu). Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea şi perfectarea unor vizite ale lui Liviu Dragnea cu înalţi oficiali americani.

„În schimbul foloaselor primite de la Gheorghe Dimitrescu, în perioada iunie – iulie 2017, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia influenţa reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promiţând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcţia de consul general al României la Bonn, lucru care s-a şi întâmplat”, afirmă DNA.