Cei mai mulţi români pun copiilor câte două prenume. Ce spune BISERICA despre acest obicei

Pe vremea când medicina nu era încă la îndemâna oriciu, oamenii considerau că sursa bolilor o reprezentau demonii sau duhurile rele. Astfel, a luat naştere o serie de rituri magico-religioase menite să înşele demonul bolii sau moartea. In rândul acestor obiceiuri se numără schimbarea numelui si botezarea din nou.

„Cand un copil zace de boala grea si indelungata, mai ales insotita de spasmuri, mamele schimba numele bolnavului, crezand ca prin aceasta ar ascunde oarecum copilul de spiritul cel rau, carele, dupa credinta lor, duce boala”, scrie crestinortodox.ro

Chiar si Ion Creanga, in povestea Stan Patitul, face aluzie la aceast obicei, cand eroul basmului, intrebat de nume, ii raspunde dracusorului: „Tot Stan ma cheama, dar de la o boala ce-am avut, cand eram mic, mi-au schimbat numele, din Stan in Ipate, si de-atunci am ramas cu două nume’.

In Oltenia, primul copil nascut viu – dupa unul sau mai multi nascuti morti, se numeste dupa pierit. Acestui prim copil viu i se schimba numele adesea, i se pune un cercel pe care sta scris al doilea nume. Cel dintai nume se scrie pe o caramida care se arunca intr-o apa curgatoare. Astfel, se incerca inducerea in eroare a duhurilor necurate care, nemaicunoscandu-l pe bolnav, i-ar pierde urma si l-ar lasa in pace.

Alte articole

Ajutoare de Paşte pentru românii amărâţi. Autorităţile împart pachetele cu ajutorul Bisericii

Clujenii se pregătesc de Untold. Slujbele bubuie din boxele bisericilor, locuitorii se plâng că nu se pot odihni

In Biserica Ortodoxa, botezul nu se repetă. În acest sens canonul 47 apostolic mentioneaza:
„Episcopul sau presbiterul daca ar boteza din nou pe cel ce are botezul cu adevarat sau daca nu ar boteza pe cel spurcat de catre eretici (cei fara credinta adevarata) sa se cateriseasca, ca unul care ia in ras crucea si moartea Domnului si nu deosebeste preotii adevarati de preotii mincinosi”