Cei mai săraci dintre români vor beneficia în 2023 de servicii de avocatură gratuite. Care sunt condițiile

Din 15 ianuarie 2023, în baza Legii nr. 31/2023, cei mai săraci dintre cetățeni vor putea primi sprijin financiar din partea statului, pentru a se putea reprezenta în instanță, prin intermediul avocaților, o inițiativă binevenită după o perioadă marcată de decizii neconstituționale, drepturi încălcate la foc automat și diverse crize.

Pentru a beneficia de sprijin pentru servicii juridice, românii eligibili sunt cei care în ultimele două luni au avut un venit sub echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. Astfel, statul va suporta în întregime ajutorul. 

De asemenea, dacă venitul persoanei respective este de sub 50% din salariul minim brut pe țară, statul va suporta jumătate din onorariu.

Ajutorul public judiciar presupune, în baza OUG 51/2008 facilități pentru plata taxelor de timbru la instanță sau a onorariului pentru avocat, expert, traducător și executor.

Din 2023, salariul minim brut pe țară a urcat la 3.000 de lei lunar, în baza HG nr. 1447/2022. Astfel, valoarea salariului minim net este de 1.898 de lei.

Așadar, pragurile pentru acordarea ajutorului judiciar va fi de 750 de lei, respectiv 1.500 de lei.

În plus, pot beneficia în întregime de ajutorul public judiciar cei cu un venit mediu net lunar pe membru de familie de până la 300 de lei, în timp ce de 50% din ajutor pot beneficia cei cu venituri de până la 600 de lei.

Românii, cei mai săraci din Europa

Inițiativa guvernamentală este binevenită, în contextul în care mulți dintre români trec printr-o perioadă caracterizată de o sărăcie fără precedent.

România rămâne unul dintre statele din Europa cu cele mai mari creșteri de prețuri din blocul comunitar. Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat vineri, 13 ianuarie, cifrele pentru luna decembrie 2022. În ultima lună a anului trecut, tarifele au crescut cu 16,4% față de decembrie 2021. Potrivit estimărilor economiștilor, prețurile pentru produsele alimentare au crescu în medie cu 40%, în timp ce salariile au stagnat sau au crescut cu 10-20%, maxim, iar majorările de pensii nu au acoperit rata inflației de la INS.