Ţara Haţegului nu a fost leagănul civilizaţiei umane, dar cu siguranţă a fost unul din centrele speciale ale erei dinozaurilor. De la dinozaurii pitici, unici în lume, la Hatzegopteryx, un balaur zburător al cărui craniu ar putea fi cel mai lung dintre toate animalele de uscat. Este probabil unul dintre cele mai mari animale văzute vreodată pe bolta cerească, unele specii depășind 10 metri în anvergura aripilor și greutatea de 220 kg. Astfel, cu zeci de milioane de ani înainte ca Transilvania să devină patria vampirilor şi obiectul coșmarurilor umane sângeroase, era o oază sălbatică condusă de carnivore zburătoare uriașe. Pe vremea aceea, zona Hațeg era o masă subtropicală izolată, iar fosilele de dinozaur găsite ulterior aici prezintă semne de nanism insular.

Aceasta înseamnă că au crescut mult mai mici decât rudele lor continentale, probabil din cauza resurselor limitate, fiind vorba de celebrii dinozauri pitici descoperiţi aici. Cu toate acestea, pterozaurul Hatzegopteryx a adoptat o abordare evolutivă diferită. Asta a sesizat şi l-a frapat pe primul care l-a descoperit, paleontologul român Dan Grigorescu, în 1978.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Tânăr bătut cu bestialitate și tâlhărit pentru că nu a ...

Moșii de Florii 2024. În această sâmbătă se face dezlegarea ...

Despre Hatzegopteryx este puţin spus că era mare. De fapt, era atât de mare încât atunci când paleontologii au descoperit resturile fosile au crezut că fosilele aparțin unui teropod (un grup de dinozauri care include T. Rex). Confuzia a fost una aproape firească, fiindcă teropodele mari sunt mult mai frecvente decât pterozaurii mari, iar cercetătorii îşi bazaseră evaluarea doar pe câteva fragmente de fosile. Cu toate acestea, cercetătorii și-au dat seama repede de eroarea lor. Oricât de puțin probabil părea, se uitau la un pterozaur – unul dintre cei mai mari pterozauri din toate timpurile. Estimările dimensiunilor sale îl pun în comparație cu puternicul Quetzalcoatlus. Paleontologii cred că anvergura sa a aripilor avea o lungime de până la 12 metri, iar craniul său neobișnuit de robust avea o lungime de 3 metri. Ei nu au găsit încă o falcă întreagă, alcătuită din maxilar şi mandibulă, dar cred că ar putea fi cea mai mare falcă pe care orice tetrapod terestru ar fi putut-o avea vreodată.

Citeşte şi Eurobarometru: O treime dintre români cred că oamenii au împărţit planeta cu dinozaurii. Cifre halucinante scoase la suprafaţă de cel mai recent sondaj

Cum a reușit ceva atât de mare să se dezvolte pe o insulă specifică dinozaurilor mici? La început, oamenii de știință au analizat obiceiurile alimentare ale Hatzegopteryx, pe baza a ceea ce știau despre pterozauri similari. Hatzegopteryx este un membru al unui grup de pterozauri cunoscut sub numele de azhdarhide. Numele este derivat în mod adecvat din cuvântul persan „azhdar”, care se traduce aproximativ prin „dragon”. Trăsăturile comune ale azhdarhidelor includ capetele alungite, asemănătoare unei berze, gâturi lungi și delicate, corpuri relativ mici și capacitate mare de zbor. După mai multe ipoteze, cercetătorii s-au oprit asupra un eia care sugerează că dimensiunea și forma i-ar plasa cel mai bine în categoria „pânditorilor tereştri”. Asta înseamnă că puteau zbura, dar preferau să vâneze pe pământ.

În concinţă, dacă au vânat în loc să fie vânați, ce au vânat? Majoritatea pterozaurilor au vânat pradăzi mult mai mică decât ei înșiși. Nu ar fi putut concura cu teropode de dimensiuni similare, deoarece gâtul lor delicat și greutatea relativă i-ar fi dezavantajat. Hatzegopteryx, totuși, ar putea fi o excepție de la această regulă. Fără teropode mari cu care să concureze, acest dinozaur ar fi putut dezvolta o strategie de vânătoare mai agresivă. Într-una dintre cercetările lor, paleontologii Darren Naish și Mark Witton au susținut exact asta. Ei și-au bazat analiza pe un singur os al gâtului de dinozaur, căruia i s-a atribuit specimenul numărul EME 315. Se pare că paleontologii pot spune destul de multe pornind de la un singur os. În primul rând, au prezis lungimea gâtului în funcție de dimensiunea osului și de unde credeau că provine din gât. Ei au descoperit că gâtul era mult mai scurt decât cel, de exemplu, Quetzalcoatlus, în ciuda faptului că cele două specii erau similare ca mărime. Apoi, au evaluat rezistența la îndoire a EME 315, comparând-o cu același os al gâtului al unui alt pterozaur mare. EME 315 era de trei ori mai lat, dar de zece ori mai puternic.

Citeşte şi Oamenii de ştiinţă avertizează: A şasea extincţie în masă de pe Pământ a început VIDEO

Hatzegopteryx este singurul dinozaur descoperit pe insulă cu corpul adaptat pentru a doborî prada mare. Cercetările lui Witton și Naish arată că avea și mușchi ai capului și gâtului care puteau rezista la forțe de mărimi considerabile şi ar fi putut la rândul său să fie capabil să lovească şi să ucidă dinozauri de dimensiuni mari. În condiţiile în care era populată de dinozauri pitici, specialiştii spun că Insula Hațeg ar fi putut fi singurul loc din lume în pterozaurul s-ar fi putut ridica în vârful lanțului trofic. În plus, era un zburător redutabil, spunându-se despre el că putea face ocolul Pământului în zbor fără să se oprească. În momentul de faţă, pterozaurul descoperit de Dan Grigorescu rămâne cel mai mare cunoscut până acum că ar fi trăit pe Terra.

„«Înfricoşătorul zburător din Haţeg», aşa cum l-am botezat, este, din punctul meu de vedere, un motiv de mândrie naţională şi o premieră mondială pentru mult timp de acum încolo„, spunea reputatul paleontolog, fost profesor la Facultatea de Geologie, ajuns în prezent la venerabila vârstă de 80 de ani. O replică a acestuia în mărime naturală poate fi admirată la Dino Parc Râșnov, alături de un cuib de ouă reale de dinozaur, dar şi de alţi prădători care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani.