Cele mai bizare taxe din istorie: taxa pe laşitate, pe numărul de geamuri sau pe urină

Cele mai bizare taxe din istorie. De-a lungul istoriei, statul a găsit soluţii ingenioase, unele de-a dreptul bizare, pentru a încasa taxe de la cetăţeni. Aşa au apărut taxa pe lașitate, pe numărul de geamuri, pe urină, pe sare sau pe barbă.

Cele mai bizare taxe din istorie: taxa pe lașitate

În timpul domniei regelui Henry I al Angliei (între anii 1100–1135), tinerii care refuzau să lupte pentru rege trebuiau să plătească o taxă care, pentru un efect psihologic puternic, a fost denumită taxa pe lașitate. A fost eliminată după 300 de ani.

Taxa pe uleiul de gătit

Faraonii egipteni au impus una dintre cele mai bizare taxe, taxa pe ulei. Cetăţenii aveau obligaţia să obţină uleiul de la reprezentanţii faraonului şi refolosirea era interzisă, scrie historia.ro. În acest scop, oamenii faraonului verificau fiecare gospodărie pentru a se asigura că se foloseşte cantitatea corespunzătoare, pentru a confisca proviziile vechi şi pentru a-i forţa pe gospodari să cumpere ulei proaspăt.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeste si Economistul care a prezis criza economică din 2008, avertisment despre moneda Bitcoin: „Are valoare fundamentală 0. Ar fi chiar negativă, dacă s-ar aplica o taxă de poluare”

Alte articole

Mureșan, promisiuni pe bandă rulantă pentru a ajunge premier. ”Nu vor exista creșteri de taxe sau impozite” / ”Vom ajuta întreprinderile românești” / ”Vom investi în energie”

Povestea celei mai controversate taxe din România comunistă. Pe cine obliga statul să dea sute de lei în fiecare lună

Taxa pe urină

Împăratul Vespasian a fost autorul unei taxe unice, care se plătea pentru colectarea de urină. Aceasta era ulterior vândută la un preţ ridicat curăţătoriilor şi tăbăcăriilor care se serveau de conţinutul său bogat în amoniac.

Taxa pe barbă

Una dintre cele mai amuzante taxe pe care le-a inventat Petru cel Mare, ţarul Rusiei, a fost introdusã în 1705 şi era colectată de la purtătorii de bărbi. Taxa făcea parte din programul reformist al lui Petru, iar scopul ei era acela de a-i convinge pe cetăţeni să renunţe la obiceiurile arhaice şi adopte standardele europene. Petru cel Mare a mai introdus dări pentru consumul de apă şi pentru stupi.

Taxa pe numărul de geamuri

Taxa pe numărul de geamuri a fost introdusă în Anglia în 1696 în timpul lui regelui William al III-lea. Taxa a fost iniţial concepută ca o metodă de taxare pe avere pentru cei care se eschivau de la plata taxei pe venituri. Interesant este faptul că urmările taxei pe geamuri mai pot fi observate în Marea Britanie până azi. Multe dintre clădirile datând din acea perioadă au spaţii pentru ferestre blocate cu cărămizi, o metodă obişnuită pentru a uşura povara dărilor pentru clasa mijlocie.

Citeste si Taxa pe ambalaj revine în 2021. Toţi românii o vor plăti în supermarket

Taxa pe sare

Britanicii din India colonială au transformat banala sare într-una dintre cele mai preţioase mărfuri. Asta întrucât clorura de sodiu era utilă în dieta umană, animală şi avea nenumărate aplicaţii în ştiinţă. Taxa pe sare a existat şi în India, dar în 1835 Compania Indiilor de Est a majorat-o semnificativ, Imperiul Britanic agravând situaţia pânã în 1858. În 1930, Mahatma Gandhi a coordonat şi condus marşul sării pe drumul spre Dandi, un protest non-violent împotriva taxelor britanice, primul act de nesupunere civică organizată după declaraţia de independenţă a congresului naţional Indian.