Cele mai controversate teorii despre mesajele secrete şi codurile ascunse în Cina cea de Taină

În anii care au trecut de când scriitorul american Dan Brown a publicat romanul "Codul lui Da Vinci", foarte multe speculaţii au apărut pe plan mondial, însă a sosit timpul pentru a lămuri această chestiune pentru totdeauna: "există cu adevărat un mesaj ascuns în pictura 'Cina cea de Taină' pictată de Leonardo da Vinci?", se întreabă jurnaliştii de la artnet.com, într-un articol citat de Agerpres.

Romanul lui Dan Brown, publicat în 2003, a stimulat apariţia unor teorii ale conspiraţiei, ce vorbesc despre o relaţie alternativă între Maria Magdalena şi Iisus Hristos. Cartea pretinde că silueta care se află lângă mâna dreaptă a lui Iisus ar fi de fapt Maria Magdalena, nu discipolul Ioan, aşa cum au crezut mulţi oameni până acum.

Deşi teoriile lui Dan Brown derivă în mare parte din opere literare mai vechi, iar romanul în sine nu a pretins niciodată că ar fi altceva decât o operă de ficţiune, frenezia teoriilor despre existenţa unei conspiraţii i-a cuprins atât pe experţi, cât şi pe amatori. Experţii de la Institutul Smithsonian au examinat într-o înregistrare video această operă de artă, încercând să determine dacă renumita pictură ascunde cu adevărat în interiorul ei un mesaj secret transmis peste veacuri de maestrul renascentist italian.

În acea înregistrare video, Mario Taddei, inventator milanez şi expert în opera lui Da Vinci, a explicat motivele pentru care respinge teoria formulată de Dan Brown: "Înainte de Leonardo da Vinci au existat sute de picturi 'Cina cea de Taină', iar atunci când el a pictat varianta lui a trebuit să respecte anumite reguli. Acele reguli impun ca personajele să fie pictate în acele poziţii şi cu acele zâmbete specifice, pentru ca oamenii să poată să îi recunoască pe apostoli, unul câte unul".

Trebuie înţeles faptul că Da Vinci a pictat "Cina cea de Taină" respectând tradiţia descrierilor acelei scene, în care apostolii deţin anumite trăsături recognoscibile. De exemplu, afirmă autorii înregistrării video, Sfântul Petru este întotdeauna pictat în timp ce ţine în mână un pumnal, Iuda este recunoscut după punga cu bani pe care o poartă asupra lui, iar Sfântul Ioan este întotdeauna pictat sub forma unui tânăr cu siluetă feminină.

La fel ca mulţi alţi experţi, Mario Taddei a respins teoriile din "Codul lui Da Vinci": "Acesta este oare Ioan sau Maria Magdalena? Este o întrebare foarte uşoară, dar este şi una prostească, pentru că trebuie să fie Ioan, deoarece Leonardo a copiat celelalte versiuni ale tabloului 'Cina cea de Taină' făcute înaintea lui, în care Ioan seamănă cu o femeie".

Totuşi, Mario Taddei nu respinge ideea că renumita pictură ar putea să conţină un secret codificat. El a sugerat că ar putea exista cu adevărat un mesaj secret ce a fost ascuns de maestrul renascentist în opera sa, însă totul depinde de modul în care fiecare om alege să interpreteze scena pictată de Da Vinci.

Mario Taddei a explicat că deşi numeroase opere anterioare au ilustrat aceeaşi scenă, există totuşi o diferenţă crucială. În fiecare dintre precedentele versiuni ale ultimei cine a Mântuitorului, Iisus şi discipolii lui erau pictaţi cu halouri şi, prin aceasta, erau ridicaţi la rangul de sfinţi. În versiunea lui Da Vinci, niciunul dintre subiecţii tabloului nu a fost împodobit cu accesorii angelice.

Privitorul alege dacă decide să ofere profunzime descrierii făcute de Da Vinci celor 13 subiecţi fără halouri, însă Mario Taddei sugerează că omisiunea a fost intenţionată şi indică faptul că renumitul artist a făcut astfel o veritabilă declaraţie, ce a fost în urmă cu 500 de ani la fel de controversată pe cât sunt teoriile lui Dan Brown în zilele noastre.

"Cred că Leonardo nu a pictat niciodată halouri pentru că a considerat că acei oameni erau oameni obişnuiţi şi acesta este adevăratul secret al lui Leonardo", a explicat Mario Taddei. "Nu există vreun obiect extraterestru sau supranatural în 'Cina cea de Taină'. Leonardo vrea să ne spună că cei 13 bărbaţi sunt doar nişte bărbaţi şi acest detaliu reprezintă un lucru mult mai puternic".

Profeţie despre sfârşitul lumii?

Alte voci susţin că această pânză emblematică pentru Leonardo da Vinci este de fapt o profeţie ce anunţă sfârşitul lumii, relatează theaustralian.com.

Leonardo da Vinci a prezis că sfârşitul lumii va veni pe 1 noiembrie 4006, potrivit unei cercetătoare de la Vatican. Sabrina Sforza Galitzia afirmă că dovezile care stau la baza acestei teorii s-ar afla în pictura murală "Cina cea de Taină". Fereastra din partea centrală a lucrării, pictată deasupra lui Iisus şi a discipolilor Lui, prezentaţi înainte de Crucificare, conţine un puzzle "matematic şi astrologic" pe care ea ar fi reuşit să îl descifreze.

Cercetătoarea afirmă că a înţeles că Da Vinci a prevăzut că lumea se va sfârşi după un "potop universal", care va începe pe 21 martie 4006 şi se va încheia pe 1 noiembrie în acelaşi an. Documente din epocă arată că maestrul renascentist credea că acea dată va reprezenta "un nou început pentru omenire", a explicat Sabrina Sforza Galitzia.

"Există într-adevăr un cod al lui Da Vinci - numai că nu este vorba despre acela care a fost popularizat de Dan Brown", a mai spus cercetătoarea italiană.

Sabrina Sforza Galitzia, care a studiat în trecut manuscrisele lui Da Vinci în calitate de cercetătoare la Universitatea California din Los Angeles, lucrează în prezent la Arhivele Vaticanului.

În 2009, Vaticanul a publicat unul dintre studiile ei, intitulat "The Last Supper of Leonardo in the Vatican", în care aceeaşi cercetătoare a examinat o tapiserie după "Cina cea de Taină", realizată pentru regele Louis al XIII-lea al Franţei şi care se inspiră din faimoasa pictură murală creată de Da Vinci la Milano.

Ea spune că lucrează în prezent la o continuare a studiului menţionat, în care va explica şi va dezvălui "codul" lui Da Vinci, care ar implica semne ale zodiacului şi folosirea celor 24 de litere din alfabetul latin pentru a reprezenta cele 24 de ore ale zilei.

Da Vinci ar fi văzut întreaga poveste a omenirii, care s-ar îndrepta spre "suma tuturor lucrurilor, spre ultima judecată", descrisă în "Apocalipsa lui Ioan", dar şi de filosofi din Antichitate precum Platon şi Aristotel, a explicat ea pentru cotidianul italian La Repubblica.

Leonardo da Vinci a fost un om de ştiinţă şi un credincios care a trăit "în vremuri dificile" şi şi-a ascuns mesajele "pentru a nu fi atacat", a adăugat Sabrina Sforza Galitzia.