Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă copiii din ţările bogate: suicidul, nefericirea, obezitatea

Suicidul, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate sunt probleme des întâlnite la copiii din țările bogate, potrivit ultimului raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.

Raportul utilizează informaţii de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ţine cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilităţile academice și sociale ale acestora. În baza acestor indicatori, la nivelul statelor bogate, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia sunt pe primele trei locuri la condițiile de care beneficiază copiii.

Citeşte şi Avertismentul unui medic toxicolog. Dezinfectanţii pot produce copiilor intoxicaţie alcoolică

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Multe dintre cele mai bogate ţări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii. Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum„, a afirmat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti.

Alte articole

Fostul campion de Formula 1 Alain Prost, victima unui jaf. Fostul pilot a fost rănit la cap

Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri: Organizația e pregătită pentru vremurile tulburi

Lituania, Noua Zeelendă şi Estonia, clee mai ridicate rate de suicid în rândul adolescenţilor

Sănătate mintală: În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă.

Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenţilor – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenţilor din ţările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.

Unu din trei copii din UE este obez

Sănătate fizică: Rata de obezitate și rata de supraponderalitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor ţărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simţitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre ţările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.

Copiii din Bulgaria, România și Chile nu au competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica 

Competenţe: În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol. În majoritatea ţărilor, cel puţin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privinţă se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda.

Raportul conţine și date privind domeniile în care se înregistrează progrese clare în ceea ce privește bunăstarea copiilor. În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19.

Citeste si Trei copii au fost închişi în cameră de părinţii lor, timp de patru luni, de teama COVID-19. Adulţii au bătut şi cuie în uşă

Din cauza pandemiei de COVID-19, în prima jumătate a anului 2020, majoritatea țărilor incluse în raport au închis școlile timp de mai bine de 100 de zile, în paralel cu implementarea unor măsuri stricte de izolare a populației. Raportul constată faptul că pierderea membrilor familiei și a prietenilor, anxietatea, restricțiile referitoare la izolarea acasă, lipsa sprijinului, închiderea școlilor, căutarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, accesul redus la asistență medicală, dublate de pierderile economice provocate de pandemie au un impact devastator asupra bunăstării copiilor, afectându-le atât sănătatea mintală și fizică, cât și dezvoltarea.

Previziuni pesimiste: sărăcia infantilă va creşte dacă guvernele nu iau măsuri

Înaintea pandemiei de COVID-19, rata medie a sărăciei relative înregistrate în rândul copiilor în cele 41 de țări era de 20%. Având în vedere previziunile potrivit cărora, în următorii doi ani, se va raporta o scădere a PIB-ului în aproape toate aceste ţări, dacă guvernele nu întreprind neîntârziat acțiuni corective, sărăcia infantilă va crește.

„Pe măsură ce repercusiunile economice, educaţionale și sociale ale pandemiei continuă să ia amploare, în absenţa unor eforturi concertate, impactul asupra bunăstării actualei generații de copii, a familiilor lor și a societăților în care trăiesc aceștia va fi și mai agresiv și mai devastator”,a declarat Olsson. „Însă aceste riscuri pot fi evitate dacă guvernele nu întârzie să realizeze acțiuni decisive menite să protejeze bunăstarea copiilor”.

În baza raportului și a evoluţiilor recente, UNICEF îndeamnă la luarea următoarelor măsuri destinate protejării şi creşterii bunăstării copiilor.

Realizarea unor acţiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor și nivelul de sărăcie și pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.

• Eliminarea rapidă a decalajului major înregistrat la nivelul serviciilor de sănătate mintală în cazul copiilor și al adolescenților.
• Extinderea politicilor adresate familiilor în vederea îmbunătăţirii echilibrului dintre viața profesională și cea personală, în special a accesului la servicii flexibile de îngrijire timpurie a copilului, de calitate și la prețuri accesibile.
• Intensificarea eforturilor menite să protejeze copiii împotriva unor boli evitabile, inclusiv inversarea tendinței recente de reducere a vaccinării împotriva rujeolei. 
• Îmbunătăţirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin în sprijinul familiilor cu copii şi asigurarea că bugetele ce susţin bunăstarea copiilor nu sunt deloc afectate de măsurile de austeritate.