Cele mai multe ţări se îndreaptă spre o „moarte fiscală lentă”. Împrumuturile globale au depăşit 300 de trilioane de dolari

Atât țările cu venituri mari, cât și piețele emergente au înregistrat o creștere substanțială a datoriilor, care depşesc cu 100 de trilioane nivelul din urmă cu 10 ani, alimentată parțial de un mediu cu dobânzi ridicate.

„Preconizez că următorii 10 ani vor fi deceniul datoriilor. Datoria la nivel global va ajunge la un punct maxim. Nu se va încheia bine”, a declarat Laffer, care este președintele fondului de investiţii Laffer Tengler Investments, pentru CNBC.

Ca pondere din produsul intern brut global, datoria a crescut la 336%. Aceasta se compară cu un raport mediu datorie/PIB de 110% în 2012 pentru economiile avansate și 35% pentru economiile emergente.

A fost de 334% în trimestrul al patrulea din 2022, potrivit celui mai recent raport de monitorizare a datoriei globale al Institutului de Finanțe Internaționale.

Alte articole

7.000 de români scapă de datoriile la stat. De ce li se şterg automat

Ce spune Nicușor Dan despre dezastrul financiar de la Primăria Capitalei. Ce datorii a găsit în 2020

Pentru a face față plăților datoriilor, se estimează că aproximativ 100 de țări va trebui să reducă cheltuielile pentru infrastructura socială critică, inclusiv sănătatea, educația și protecția socială.

Țările care reușesc să-și îmbunătățească situația fiscală ar putea beneficia prin atragerea de forță de muncă, capital și investiții din străinătate, în timp ce cele care nu o fac ar putea pierde venituri, a spus Laffer.

Citeşte şi: Peste un milion de români lucrează „la negru”. Artificiul folosit de angajatori pentru a evita taxele

„M-aș aștepta ca unele dintre țările mai mari care nu își abordează problemele legate de datorii vor muri de o moarte fiscală lentă”, a spus Laffer.

Piețele mature precum SUA, Marea Britanie, Japonia și Franța au fost responsabile pentru peste 80% din acumularea datoriilor în prima jumătate a anului trecut.

În timp ce în cazul piețelor emergente, China, India și Brazilia au înregistrat creșterile cele mai pronunțate.

Economistul a avertizat că rambursarea datoriei va deveni mai mult o problemă pe măsură ce populația din țările dezvoltate continuă să îmbătrânească și muncitorii devin mai puțini.

„Există două modalități principale de a acoperi această problemă: creșterea taxelor sau creșterea economiei mai repede decât se acumulează datoria”, a adăugat acesta.

Citeşte şi: Taxa pe lux 2024. Se strânge laţul pentru românii bogaţi, trebuie să-şi declare bunurile de valoare până la Paşte