Centrala de la Cernavodă rămâne funcțională cu un singur reactor. Pericol din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării

Centrala de la Cernavodă rămâne funcțională cu un singur reactor. Unitatea 2 a CNE Cernavodă va rămâne conectată la Sistemul Energetic Naţional, informează Nuclearelectrica, după ce miercuri seară fusese anunţat că centrala va fi oprită, din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării.

Parametrii de operare permit continuarea operării la Unitatea 2 în condiţii de siguranţă, după cum a reieşit în urma analizei efectuate de către specialiştii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026.

Miercuri seară, atât Ministerul Energiei, cât şi conducerea Nuclearelectrica informau că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat joi, 30 iulie, începând cu ora 10:00, din cauza evoluţiei nefavorabile a condiţiilor hidrologice de pe Dunăre,

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nuclearelectrica anunţă că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va rămâne conectată la Sistemul Energetic Naţional întrucât, ca urmare a analizei parametrilor de operare şi a echipamentelor Unităţii 2 realizată de specialiştii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, s-a constatat că parametrii de operare permit continuarea operării Unităţii 2 în condiţii de siguranţă. Operarea Unităţilor 1 şi 2 ale CNE Cernavodă se realizează pe baza monitorizării stricte a parametrilor de operare, a marjelor de siguranţă şi în baza procedurilor asociate în situaţii de secetă şi, astfel, atât timp cât analiza parametrilor permite operarea cu respectarea tuturor normelor de securitate nucleară, Unitatea 2 va rămâne conectată la SEN”, se arată într-un comunicat al companiei.

Alte articole

Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă va fi oprită preventiv. Nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric din cauza secetei

Compania care dezvoltă reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă face angajări pentru unul dintre cele mai mari proiecte energetice din România. Se caută ingineri pentru mai multe posturi-cheie

Citește și: Caniculă, disconfort termic accentuat şi nopţi tropicale, începând de joi. Valul de căldură se va intensifica şi extinde treptat în aproape toată ţara

Reprezentanţii societăţii spun că evoluţia pe timpul nopţii a fost stabilă pentru parametrii cheie şi în acest moment există premisele necesare continuării temporare a operării Unităţii 2, arată compania.

„Nuclearelectrica depune toate eforturile posibile pentru a continua operarea în condiţii de maximă siguranţă şi pentru a contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Naţional, analizând şi monitorizând continuu toţi parametrii care ar putea scădea până la niveluri minime fără a afecta operarea în siguranţă a instalaţiilor. Având în vedere atât situaţia actuală precum şi prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unităţii 2 poate fi necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuaţiile negative care apar şi efectele acestora asupra sistemelor centralei”, avertizează Nuclearelectrica.

În ceea ce priveşte Unitatea 1 CNE Cernavodă, aceasta „rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reconectarea la SEN în condiţii de siguranţă”.
Conducerea Nuclearelectrica a precizat, miercuri seara, într-un comunicat, că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional, fie în seara zilei de 29 iulie 2026, fie în dimineaţa zilei de 30 iulie 2026, în funcţie de scăderea nivelului Dunării.

„Similar opririi Unităţii 1, Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situaţii de secetă severă. Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA)”, a transmis Nuclearelectrica.

Într-o astfel de situație autoritățile nu pot face altceva decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei.

„Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol, înregistrate pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică. Din păcate, așa arată schimbările climatice. Și așa arată, de fapt, o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile, pentru că vedem că zilele acestea mișcarea extremistă sau campaniile de fake news vin și spun că avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apa”, a afirmat Diana Buzoianu.

Diana Buzoianu, despre problemele de la Cernavodă: „Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani”

Ministra Mediului Diana Buzoianu spune că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani, ceea ce a dus la oprirea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Întrebată dacă autoritățile știau că seceta ar putea duce la oprirea ambelor reactoare, Diana Buzoianu a spus că avertismentele au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”.

„INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a declarat ministra Mediului, la B1TV.

Întrebată dacă există lucrări care ar putea reduce efectele secetei, precum dragarea Dunării, Diana Buzoianu a spus că fenomenul actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții.

„La o secetă de un asemenea nivel, este unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă, în contextul în care cel mai mic prag din istorie a fost la 1.400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade și nu ține doar de România. Nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că în România a plouat. Am auzit și această întrebare: «Dar în România a plouat. De ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?» Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu. Și, în al doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”, a spus Diana Buzoianu.

Hidrocentrale de pe Dunăre au ajuns să producă la jumătate față de o vară normală. Managerul de la Porțile de Fier: Noi putem să funcționăm până când nu mai curge apă

Dunărea intră în țară cu cele mai mici debite istorice pentru această secțiune pentru o perioadă care a debutat la începutul lunii mai, astfel că producția de energie electrică a celor două mari hidrocentrale de la Porțile de Fier 1 și 2, operate în comun cu partenerii sârbi, a ajuns în aceste zile la jumătate față de nivelul unor luni cu un regim hidrologic și meteorologic normal, a explicat Dragoș Novac, pentru Mediafax.

La nivel multianual, cele două mari hidrocentrale de pe Dunăre produc între 10-15% din energia națională, în funcție de hidraulicitate, și peste 40% din energia hidro intră în sistemul energetic național de aici.

Din cauza acestor debite extrem de deficitare, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, operate de Nuclearelectrica și care asigură în mod normal cam 20% din energia României, s-a decis să fie oprite, astfel că necesarul pentru acoperirea consumului este suplinit diin celelalte surse disponibile și din importuri.

Debitul Dunării era marţi de 1650 mc/s şi va ajunge, la începutul lunii august, în jurul valorii de 1600 mc/s, conform prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apei (INHGA), fiind de trei ori mai puţin decât media multianuală a lunii iulie, care este de 4.750 mc/s, şi similar situaţiei din 2005, când Dunărea atingea debitul de 1.650 mc/s.