Cercetătorii sunt bulversaţi: Planeta Venus se roteşte mai încet decât ar trebui

Folosind spectograful VIRTIS în infraroşii, pentru a trece de norii groşi ai planetei, cercetătorii au reuşit să studieze mai multe structuri de la suprafaţă şi au descoperit că unele din ele erau la peste 16km distanţă faţă de locul original.

Lungimea unei zile pe Venus este, astfel, cu 6,5 minute mai lungă decât se credea. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă forţele de pe planetă şi să planifice misiuni la suprafaţa ei.

Orbita ar putea fi afectată de atmosfera densă a planetei, care ar schimba rata rotaţiei sale prin fricţiunea cu suprafaţa.

Şi Pământul suferă un efect asemănător, cauzat, în principal, de vânt şi de maree. Durata unei zi terestre se poate schimba cu circa o milisecundă şi depinde de vânturile sezoniere şi de temperaturile din timpul unui an.

În anii 1980 şi 1990, sondele Venera şi Magellan au realizat hărţi radar ale suprafeţei lui Venus, primele care ne-au oferit imagini detaliate ale acestei lumi unice. În timpul misiunii sale de patru ani, Magellan a putut să observe rotaţia structurilor de la suprafaţa planetei, permiţând cercetătorilor să determine lungimea unei zile pe Venus, egală cu cea a 243 de zile terestre.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După aproximativ 16 ani, structurile de pe Venus observate de Venus Express ar putea fi aliniate cu cele văzute de Magellan doar dacă ziua medie de pe planetă ar fi cu 6,5 minute mai lungă decât cea măsurată în trecut.

Alte articole

Rusia susţine că incidentul cu drona din Galaţi ar fi o „provocare planificată de Ucraina” menită să „atragă NATO în război” / Radu Miruţă: „Deviată sau nedeviată, e responsabilitatea Rusiei”

Alerte meteo în cascadă de la ANM. Urmează furtuni electrice, căderi de grindină şi vijelii

Stabilirea corectă a rotaţiei lui Venus va ajuta la planificarea viitoarelor misiuni pe planetă, întrucât este nevoie de informaţii exacte pentru alergerea zonelor de aterizare.

Hărţile topografice făcute de sonda Magellan şi de Venus Express