Cereri de amprentare a românilor şi bulgarilor care merg în Germania pentru indemnizaţii sociale

„Imigranţii care vin în Germania doar pentru Hartv IV (indemnizaţii de şomaj), alocaţii pentru copii şi asigurări de sănătate trebuie trimişi rapid în ţările lor de origine. Pentru a preveni intrările multiple trebuie să ne gândim la amprentarea lor„, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, Elmar Brok, pentru cotidianul Bild.

Brok, un membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel, a fost criticat de partidul său pentru aceste comentarii.

Armin Laschet, vicepreşedinte al CDU, a declarat că ideea „este în dezacord cu o Europă deschisă”.

Citeşte şi Românii de la Cambridge: Premierul britanic se comportă ca un nazist faţă de străini

Alte articole

Românii părăsesc masiv Germania: „Nu mai e ce-a fost!”. Andrei arată câţi bani îi rămân după salariu şi alocații VIDEO

Cine sunt cei patru români morți în accidentul din Germania. Costi și Ionela munceau în străinătate să strângă bani de nuntă. ”Să mi-l aducă acasă, să îl îngrop creștinește”

Disputele din cadrul Guvernului de „mare coaliţie” condus de Merkel pe tema sosirii în Germania a românilor şi bulgarilor după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii s-au înregistrat până în prezent între social-democraţi şi aliatul bavarez al CDU, CSU, care a adoptat o atitudine mai dură în privinţa imigraţiei.

Dar comentarii lui Brok au provocat fricţiuni în cadrul CDU.

Regina Görner, un membru al comitetului de conducere al CDU, a descris cererile CSU de restricţii pentru români şi bulgari drept „absurde”.

CSU vrea să le facă mai dificil accesul noilor imigranţi români şi bulgari la generosul sistem de protecţie socială din Germania.

Între timp, social-democraţii au calificat aceste cereri drept populism.

Datele oferite de Agenţia federală pentru ocuparea forţei de muncă arată că 0,6 la sută dintre alocaţiile de şomaj merg către români şi bulgari. În perioada septembrie 2012 – august 2013, persoanele din cele două ţări au pretins 172 de milioane de euro.