China îşi face din ce în ce mai multe baze militare în străinătate. Demersul are legătură cu Drumul Mătăsii

China va amplasa probabil din ce în ce mai multe baze militare în afara ţării pentru a-şi securiza proiectele legate de Noile Drumuri ale Mătăsii, potrivit unui raport publicat de Pentagon cu privire la capacităţile militare chineze. 

03 mai 2019, 11:46
China îşi face din ce în ce mai multe baze militare în străinătate. Demersul are legătură cu Drumul Mătăsii

„Liderii chinezi folosesc ponderea economică, diplomatică şi militară în creştere a Chinei pentru a-şi stabili poziţia dominantă în regiune şi a-şi extinde influenţa în lume”, se arată în raportul pe care Pentagonul îl adresează anual Congresului. „Proiecte chineze precum Noile Drumuri ale Mătăsii vor conduce probabil la crearea unor baze militare în străinatate pentru a răspunde unei nevoi identificate de a asigura securitatea acestor proiecte”, se afirmă în document.

China deţine oficial o singură bază militară în străinătate, în Djibouti, dar Beijingul „va încerca să stabilească baze militare suplimentare în ţări cu care China are relaţii de prietenie de mai mulţi ani, cum ar fi Pakistan, sau ţări care în mod tradiţional găzduiesc militari străini”, spune Pentagonul, potrivit Agerpres.

Un oficial din ministerul afgan al apărării a indicat în 2018 pentru AFP că Beijingul negocia cu Afganistanul construirea unei baze militare în munţii Wakhan, în apropierea graniţei comune, în speranţa descurajării incursiunilor luptătorilor islamişti pe propriul teritoriu şi a sprijinirii vecinului său fragil.

Citeşte şi China deschide tot mai multe baze militare în afara ţării

Proiectul Noilor Drumuri ale Mătăsii, denumit oficial în limba chineză „O centură (terestră) şi o cale (maritimă)” vizează construirea unor infrastructuri de transport şi de energie în ţări din Asia, Europa, Africa sau chiar mai departe, care au în mod deosebit nevoie de acestea, informează Agerpres.

Lansată în 2013, iniţiativa este finanţată prin investiţii sau împrumuturi de sute de miliarde de euro. Criticii săi acuză faptul că proiectul favorizează companiile chineze, îndatorează naţiunile destinatare sau dăunează mediului înconjurător. Realizând că această iniţiativă „a trezit îngrijorare cu privire la intenţiile Chinei, liderii chinezi şi-au îmblânzit retorica de promovare a acestor proiecte fără a schimba obiectivele strategice fundamentale”, notează raportul Pentagonului.