China îşi întăreşte forţele armate. Ce urmăreşte Phenianul

Avioane, nave, arme… Bugetul militar chinez crește de 30 de ani pentru a moderniza echipamente învechite, însă rămâne în continuare de trei ori mai mic decât cel al SUA. Prin urmare, Beijingul vrea să recupereze întârzierea şi să faă din efectivele sale militare o armată de talie mondială.

China a pierdut toate conflictele la care a luat parte începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. ‘Mai mult ca orice altă țară, visăm prin urmare la o armată puternică’, explică Ni Lexiong, profesor la Institutul de Cercetări asupra Strategiei de Apărare de la Shanghai. ‘Nu pentru a distruge alte țări, ci pentru a ne apăra. Răsturnările de regim din Irak și Libia au constituit de asemenea un avertisment cu privire la această necesitate’, adaugă expertul, citat de Agerpres.

China nu a mai participat la niciun conflict după un scurt război împotriva Vietnamului, în 1979. Însă ea își întărește prezența pe plan internațional. În acest an, China a deschis prima sa bază militară în străinătate, la Djibouti. Marina sa participă din 2008 la operațiuni anti-piraterie din largul Somaliei și în golful Aden. China este cel mai mare contributor al operațiunilor ONU de menținere a păcii dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate, cu 2.500 de soldați și experți militari.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Xi Jinping, un nou mandat de 5 ani în funcţia de preşedinte al Chinei după ce a fost reales în fruntea Partidului Comunist

Alte articole

Zboruri directe București-Beijing, din septembrie. Air China reia ruta după o perioadă de pauză

China a raportat aproape 80.000 de noi infectări cu Covid-19. Coronavirusul s-a răspândit mai rapid decât gripa în ultima lună

Însă China își îngrijorează vecinii. Cu India, ea are mai multe dispute de frontieră, ilustrate vara aceasta printr-un diferend tensionat în Himalaya, care a durat două luni. Japonia este iritată de patrulele maritime chineze de lângă insulele Senkaku (Diaoyu în mandarină), revendicate de China. Pentru Tokyo, consolidarea militară chineză este ‘un motiv de îngrijorare pentru securitatea în regiune’. Nu în ultimul rând, Beijingul revendică cea mai mare parte din Marea Chinei de Sud, unde statele riverane (Vietnam, Filipine, Malaezia) emit și ele pretenții. De la instalarea sa la putere, la sfârșitul lui 2012, Xi Jinping a întărit recifele din zona controlată de China, pentru a construi aici instalații militare, potivit Agerpres.

Cheltuielile militare ale Chinei în 2016 au atins 215 miliarde de dolari, potrivit Institutului Internațional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm (Sipri), ceea ce o plasează pe primul loc în Asia, cu mult în fața Indiei (56 miliarde), Japoniei (46 miliarde) și Coreei de Sud (37 miliarde).