Cifrele BNR confirmă că 2025 n-a fost un an tocmai rău pentru economia României. Au crescut investițiile străine, dar și totalul banilor ieșiți din țară

Datele BNR pentru perioada ianuarie-noiembrie 2025 arată că economia României a avut un an bunicel ”la extern” în comparație cu 2024 și cu oricare dintre ultimii cinci.

Această concluzie reiese din cifrele comunicate oficial de banca centrală, în care se regăsesc două semne încurajatoare: investițiile străine directe au crescut, iar avansul datoriei externe a fost de peste două ori mai mic decât în 2024.

Concret, deficitul contului curent al balanței de plăți a României s-a ridicat la 27,1 4 miliarde de euro, în primele 11 luni ale anului trecut, cu puțin peste un miliard de euro mai mult decât în perioada similară din 2024, conform datelor BNR. Altfel spus, din România au ieșit cu 27 de miliarde de euro mai mult decât au intrat. Cel mai mare deficit a venit, ca de obicei, din comerțul cu bunuri, de la mâncare, electrocasnice și haine la utilaje, acolo unde am importat cu peste 18,4 miliarde de euro mai mult decât am exportat. Plusul substanțial, de peste 10 miliarde de euro, vine din servicii, mai precis din transporturi, loan (textile mai ales) și servicii IT&C, notează economica.net.

Avansul deficitului este sensibil mai mic decât în 2022 sau 2024 și ar fi fost chiar spre zero dacă nu am fi înregistrat o creștere a deficitului din venituri primare. ”În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 012 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro”, explică reprezentanții BNR.

Alte articole

Veşti proaste de la BNR pentru români înainte de weekend

Românii au trăit, în 2025, cel mai scump decembrie din 1993 încoace. Economiștii avertizează: „Ne așteptăm ca inflația anuală să rămână mult peste marginea superioară a intervalului țintit de BNR”

Veniturile primare sunt venituri din muncă, adică salarii obținute de muncitorii străini și plătite de firme locale și venituri din dividende sau investiții financiare, la care pot intra atât profiturile repatriate de multinaționale, cât și dobânzile încasate aici și trimise în afara țării de investitori străini, mai notează sursa citată.

Evoluția deficitului contului curent al balanței de plăți în perioada 2021-2025 (primele 11 luni din an)

Pe de altă parte, datele BNR mai aduc o veste bună, la capitolul investițiilor străine directe (ISD), compuse din participații la capital (inclusiv profituri reinvestite) și credite intra-grup, adică acordate în interiorul companiilor multinaționale. Valoarea ISD a fost peste cele din 2024 și 2023 și comparabilă cu cea din 2021.

Citește și Impozitele locale 2026. Cum s-au modificat impozitul pe locuințe, terenuri și mașini în 2026. Cine sunt românii dezavantajați

Investițiile străine directe în perioada 2021-2025 (primele 11 luni din an)

În același timp, după ce la începutul lui 2025 și mai ales în iulie, datoria externă a avut pusee semnificative, generate în principal de vârfuri de plată pentru împrumuturile vechi, la nivelul lunii noiembrie situația pare că s-a calmat, creșterea fiind de peste două ori mai mică decât în 2024.  Nu trebuie uitat, însă, că datoria se află la un nivel istoric. Față de primele 11 luni din 2021, de exemplu, a fost mai mare cu 70 la sută, mai precis peste 227,5 miliarde de euro, față de doar 133,3 miliarde de euro în primele 11 luni din 2021, mai notează aceeași sursă.

După cum au declarat și oficialii guvernamentali, de anul acesta este de așteptat ca trendul de temperare a avansului datoriei să fie mai accentuat, pe măsură ce și dobânzile plătite pentru împrumuturi sunt așteptate să scadă, ca efect al măsurilor de echilibrare bugetară luate de Executiv.

Evoluția datoriei externe a României în perioada 2021-2025(primele 11 luni din an)

Economia României, în cifre ”la extern” pentru ianuarie-noiembrie 2025

• Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro, până la 227,5 miliarde de euro, în perioada ianuarie-noiembrie 2025
• Datoria externă pe termen lung a însumat 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2 la sută față de 31 decembrie 2024
• Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,9 miliarde de euro, în creștere cu 3,7 la sută față de 31 decembrie 2024
• Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,0 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024
• Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2025 a fost de 103,5 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024
• Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro.

Citește și Revolut îți dă bani! Care sunt condițiile pentru a beneficia de abonamente gratuite și limite mai mare de retragere