Cinci economişti explică într-o scrisoare deschisă cum poate evita România intrarea în colaps economic

Un oficial al diviziei de analiză a publicației britanice a adus aminte că România are un spațiu fiscal redus și că revenirea la nivelul precriză va avea loc în anul 2022. În fine, un fost cancelar austriac a vorbit despre resursa umană numită diaspora și despre nevoia României de a absorbi fondurile europene pe care le are alocate în următorii șapte ani. Acestea au fost reacțiile oficialilor străini.

De asemenea, au existat și luări de poziție pe plan intern. Confederația patronală Concordia a trimis Guvernului o listă cu 19 propuneri de măsuri, care, trebuie remarcat, începe cu nevoia de predicitibilitate.

De departe, însă, cel mai important eveniment de ieri a fost o scrisoare publică a cinci economiști români. Este un fapt de-a dreptul rarisim în România ca un grup de profesioniști, în special în domeniul economic, să semneze împreună un document care ia poziție față de politica economică și care analizează situația curentă a economiei românești.

Academicianul Aurel Iancu, Daniel Dăianu, Ella Kalai, Valentin Lazea și Laurian Lungu sunt semnatarii scrisorii, care fac precizarea că opiniile lor nu angajează și instituțiile pentru care lucrează. Așadar, scrisoarea deschisă pleacă de la afirmația că marea provocare pentru România este cum să aibă, în următorii ani, în același timp, creștere economică și consolidare bugetară, adică reduceri de cheltuieli.

Alte articole

Marcel Ciolacu iese la atac şi susţine că actuala criză a fost creată artificial: „Nu mai amintim de milioanele cheltuite pe vaccinuri. Eu am cheltuit pe autostrăzi”

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, confirmă că la vârful statului se ştia că România se îndreaptă spre dezastru economic: „Am vorbit şi cu doi foşti premieri, şi cu miniştrii de Finanţe şi am spus că ne ducem cu capul în gard. Parcă am fost drogaţi”

Economia românească a intrat în pandemie cu deficite bugetar și de cont curent de peste 4% din PIB, printre cele mai înalte rate din Uniunea Europeană, ceea ce arată o vulnerabilitate. În contextul actual, deficitele bugetare ale statelor europene au crescut pe seama măsurilor de combatere a efectelor pandemiei, în schimb, în România, jumătate din creșterea deficitului bugetar este cauzată de creșterea cheltuielilor rigide (pensii, salarii și dobânzi), ceea ce reduce mult spațiul fiscal pentru a sprijini economia.

În scrisoarea deschisă a celor cinci economiști se spune negru pe alb că este vital să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40%, în acest moment, pentru că economia nu o poate susține. În cazul în care totuși va avea loc creșterea pensiilor pe baza legii aflată în vigoare, consolidarea fiscală se va face forțat, dezordonat, dureros, cu creșteri de impozite și taxe și cu tăieri de cheltuieli, ceea ce ar duce economia în recesiune.

Soluția corectă este considerată a fi realizarea unui program pe câțiva ani, agreat de Comisia Europeană, care să ducă la o corecție ordonată având ca efect revenirea în anul 2024 la un deficit bugetar de sub 3% din PIB.

De asemenea, raportul arată că o corecție a deficitelor nu se poate face doar prin deprecierea cursului de schimb, ci prin ajustarea deficitului bugetar. Astfel, se pot gândi combinații de scădere a cheltuielilor cu o creștere a veniturilor bugetare. Se pot raționaliza cheltuieli, iar creșterile de salarii și pensii se pot limita. Toate aceste măsuri ar trebui însoțite de o creștere a absorbției de fonduri europene.

În concluzie, este esențial ca planul național de redresare ce trebuie trimis Comisiei Europene până în aprilie 2021 să fie ambițios, realist și profesionist întocmit. Scrisoarea celor cinci economiști este încă un avertisment că măsurile populiste pot arunca bugetul și țara în aer.

Citeşte şi: Veşti proaste pentru datornici. Reîncep popririle şi executările silite pentru firme