Cine e considerată a fi cea mai mare bucătăreasă din România. Pe lângă pasiunea pentru gătit, știa trei limbi străine și a terminat Conservatorul

Cine e cea mai mare bucătăreasă din România. Prin cartea Sandei Marin, bunicile, mamele, mătușile, prietenele noastre s-au inspirat și au învățat să prepare rețete care mai de care mai interesante, încă din 1936.

“De ce să mai fie profesor de literatură universală sau de limbi străine, de ce să mai fie pianistă sau critic de artă, dacă fiică-mea adoră să stea la cratiță, mai ales că nimerește niște mâncăruri nemaipomenite, ca maică-sa, Dumnezeu s-o ierte, și unde mai pui că are și inovații culinare?”, s-a întrebat tatăl Sandei Marin, profesorul universitar Ion Simionescu.

Citește și Rețetă de friptură de porc la cuptor. Trucul prin care obții o carne fragedă și suculentă

Cine e cea mai mare bucătăreasă din România

În realitate, Sanda Marin era un pseudonim, numele ei real fiind Cecilia Maria Zapan, în trecut Simionescu, care s-a născut în 1900 la Iași. Venea dintr-o familie de intelectuali ieșeni. Tatăl ei, Ion Simionescu, a fost geograf, paleontolog și a devenit profesor universitar la numai 30 de ani. Ea cunoștea foarte bine trei limbi străine, germana, engleza și franceza, era colecționară de artă și studiase pianul la Conservatorul din Paris.

Alte articole

Cozonac pufos de Paşte 2026. Reţeta gustoasă cu care îţi vei cuceri invitaţii la masa festivă

Rețete pentru Anul Nou de acum 100 de ani. Cum pregătea Sanda Marin cele mai cunoscute mâncăruri tradiționale

Prima ediție a cărții Sandrei Marin s-a transformat într-un soi de Biblie de bucate pentru toți românii. A apărut în 1936 la Iași. Oricine putea să facă rețetele din carte. Sanda Marin te învăța să faci înghețată de cafea, ciorbă de potroace, budincă de șalău, baclava, șerbet de trandafiri, zbârciogi umpluți cu carne și o mulțime de alte preparate.

“Am crescut sub semnul cărții Sandei Marin. În copilărie, credeam că e un singur cuvânt, sandamarinul, care denumește o ustensilă cu care poți găti orice. Mai târziu, când am aflat că este vorba despre o carte scrisă de-o doamnă, am răsfoit-o cu voluptate și trebuie să recunosc cinstit că mi-a stârnit apetitul pentru problema feminismului”, spunea Andrei Pleșu, în anul 2005, la lansarea cărții.

Citește și Rețeta Jamilei de cornulețe fragede cu rahat. Te lingi pe degete de bune ce sunt

Câțiva ani mai târziu, în 1954, cartea Sandei Marin a fost retipărită și scurtată la 850 de rețete. Prima ediție publicată în stalinism, avea rețetele drastic cenzurate. “Sosul Bechamel” a devenit “sos alb”, tortul “Napoleon”, “tort marmorat”. “Crema Bibescu” s-a transformat în “cremă de castane”. Sosul olandez a fost retrogradat la “sos cu unt”, iar cel franțuzesc a devenit “sos de făină cu ou”. “Studentenbrot” a devenit “prăjitură cu pesmet”.