Ciprul preia preşedinţia UE în plin marasm economic şi cere deja bani partenerilor europeni

Reprezentanti ai Comisiei Europene, Fondului Monetar International si ai Bancii Centrale Europene (BCE) sunt asteptati saptamâna viitoare în Cipru pentru a evalua situatia sistemului bancar si al finantelor publice.

Acestia trebuie sa determine necesarul financiar al Ciprului, membru al zonei euro din 2008, si reformele care trebuie aplicate în schimbul ajutorului.

Situatia este complexa întrucât Ciprul trebuie sa organizeze negocierile referitoare la bugetul UE pentru anii urmatori, în timp ce se confrunta cu propriile probleme economice, a subliniat analistul Fiona Mullen.

„Ar fi jenant pentru orice tara sa îsi asume presedintia UE si în acelasi timp sa ceara bani partenerilor„, a notat Mullen.

Alte articole

Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026

Ajutor financiar pentru firmele care angajează tineri în vacanța de vară

În opinia sa, conditiile pentru ajutorul european ar trebui sa fie draconic, întrucât guvernul a amânat sa ia masuri de echilibrarea finantelor.

Statul cipriot trebuie deja sa îsi majoreze veniturile cu 200 de milioane de euro, prin noi cresteri de impozite si economii, pentru a reduce deficitul bugetar de la 6,3% în 2011 la sub 3% în acest an.

Guvernul a anuntat ca nu va modifica impozitul pe profit de 10%, nivel foarte scazut pe ansambul UE, care îi permite sa atraga investitorii straini.

Responsabilii europeni vor încerca în schimb sa impuna reducerea cheltuielilor publice, reformarea sistemului de indexare a salariilor si îmbunatatirea supravegherii bancilor cooperatiste, a aratat Mullen.

În paralel, presedintele cipriot Demetris Christofias încearca sa obtina un împrumut din partea Rusiei sau Chinei, pentru a usura condutiile impuse de UE.

Pentru 2012, autoritatile de la Nicosia au primit deja din partea Rusiei un împrumut de 2,5 miliarde de euro.

Cipru, al cincilea stat din zona euro nevoit sa ceara ajutor financiar international, este afectat de expunerea mare la Grecia. Mai multe banci cipriote detin portofolii mari de obligatiuni suverane elene, care au fost puternic devalorizate.

Ratingul suveran al Ciprului a fost retrogradat în categorie speculativa, nerecomandata investitiilor, de catre cele trei mari agentii de rating, astfel ca tara nu se mai poate finanta de pe pietele internationale.

Analistii estimeaza ca necesarul de finantare al Ciprului este de pâna la 10 miliarde de euro.

La nivel minim, ar fi nevoie de 2,3 miliarde de euro pentru recapitalizarea celor mai mari doua banci din tara, Cyprus Popular Bank si Bank of Cyprus.

Bank of Cyprus este prezenta în România sub brand propriu, iar Cyprus Popular Bank prin Marfin Bank.