„Colegiul a adoptat nota de constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaboratoral Securităţii pentru următoarea categorie de persoane: art.3 lit.b, art.5 alin.1 (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European – 1 persoană”, a anunţat joi CNSAS.

Potrivit informaţiilor transmise joi de Europa Liberă, vizat de această decizie este Traian Băsescu, iar dosarul de reţea contine doar coperţile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de reţea este practic gol, deci nu conţine un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real şi numele conspirativ, afirmă sursele citate de Europa Liberă. Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcţiei de Investigaţii. Perioada la care se referă investigaţia nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanţa.

Alte Articole

Cum și-a dat seama Monica Anghel că e infectată cu Covid, ...

Florin Cîțu, în direct la România Tv: „Ludovic Orban ...

CONGRES PNL 2021. Ludovic Orban: „Iohannis a câştigat ...

Traian Băsescu a negat de fiecare dată orice legătură cu Securitatea. Joi seară, el a calificat decizia CNSAS de a-l verifica din nou ca fiind corectă. Băsescu a negat că ar fi avut numele conspirativ „Petrov”, aşa cum a relatat Antena 3.

Vineri, CNSAS a transmis precizări procedurale.

„Pentru persoanele care candidează la alegerile pentru Parlamentul European, instituţia noastră efectuează verificări din oficiu, aplicând procedura specifică prevăzută de O.U.G. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008. Astfel, sunt demarate atât verificări în bazele de date proprii, cât şi la foştii deţinători de arhive, urmând a fi emise note de constatare, potrivit art. 7 din O.U.G. 24/2008. Notele de constatare emise de direcţia de specialitate şi avizele Direcţiei Juridice sunt dezbătute de către Colegiul C.N.S.A.S., potrivit art. 8 lit. a şi lit. b şi art. 9”, menţionează instituţia.

Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, după caz:

– Aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei Juridice introducerea la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia; acţiunea se depune la instanţă în termen de 30 de zile lucrătoare de la data adoptării notei de constatare.

– Infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei Juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

– Dispune eliberarea unei adeverinţe, în cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente, privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.

„Având în vedere prevederile legale în vigoare, respectiv O.U.G. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări, o persoană poate fi considerată colaborator/lucrător al Securităţii numai în urma pronunţării, de către instanţa competentă, a unei hotărâri definitive care să ateste această calitate”, conchide CNSAS.