Coaliția de guvernare a înființat un grup de lucru care se va ocupa de reforma pensiilor speciale. Noile reglementări vor urmări ca pensia de serviciu să nu fie mai mare decât salariul din perioada de activitate și „se vor restrânge condițiile de pensionare anticipată pentru cei cu pensii de serviciu”.

Citește și Premierul contrazice Comisia Europeană. Nicolae Ciucă: „Pensiile militare nu intră la capitolul ‘pensii speciale’”

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

Președintele Consiliului Județean Prahova, la poliție după ...

Coaliția de guvernare a înființat un grup de lucru care se va ocupa de reforma pensiilor speciale

„Conducerea Coaliției a decis constituirea unui grup de lucru pentru formularea unui set de amendamente la proiectul de lege privind pensiile speciale, care să reflecte recomandările finale ale Băncii Mondiale și Comisiei Europene”, au transmis reprezentanții PSD.

Din noua structură vor face parte toți miniștrii care gestionează în prezent pensiile de serviciu, în timp ce „obiectivele principale” ale acestuia sunt „reducerea ponderii în PIB a costurilor cu pensiile speciale, asigurarea echității în raport cu pensiile din sistemul contributiv și îndeplinirea angajamentelor asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât țara noastră să poată absorbi toate fondurile europene disponibile în acest program”, transmite Biroul de presă al PSD.

Astfel, noile reglementări vor urmări ca vârsta de pensionare a beneficiarilor de pensii de serviciu să crească treptat până la nivelul stabilit în sistemul contributiv, în timp ce nicio pensie de serviciu nu va fi mai mare decât salariul din perioada de activitate.

De asemenea, pensia de serviciu va fi acordată doar celor care au îndeplinit cel puțin 20 de ani de activitate în profesiile pentru care e prevăzut acest beneficiu. Totodată, se vor „restrânge condițiile de pensionare anticipată pentru beneficiarii de pensii de serviciu, astfel încât situațiile de acest gen să fie cu totul excepționale”, se arată în document.

Cele patru scenarii pentru reforma pensiilor speciale ale militarilor

Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie cu prestaţia medie în sistemul general de pensii, potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială – sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii.

Potrivit documentului, valoarea medie a pensiei militare a fost, în 2019, de peste trei ori mai mare decât prestația medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori. Banca Mondială vine cu patru scenarii de reformă pentru pensiile militare.

Scenariul 1

Primul scenariu face referire la menţinerea actualelor prevederi legislative. Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi sub 50% până în 2037.

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem, se menţionează în document.

Scenariul 2

Al doilea scenariu presupune o perioada de referinţă de 12 luni. Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

Citește și Numărul beneficiarilor de pensii speciale este în continuă creștere, conform CNPP. Marcel Boloș: „România nu se poate comporta ca o ţară sălbatică”