Cod roşu, este risc major de fenomene extreme la munte. DOCUMENT ANM

Cod roşu de avalanşă la munte. La peste 1800 metri, în partea superioară a stratului, zăpadă cu rezistență scăzută, depusă recent, depășește pe alocuri 50-60 cm în masivele Călimani și Bistriței și 25-30 cm în Ceahlău. Pe văi și în locurile adăpostite s-au format depozite mari de zăpadă, ce depășesc pe alocuri 1-2 m. Acest strat, deși s-a mai tasat ușor, continuă să aibă rezistență scăzută și poate aluneca cu ușurință peste vechiul strat, compact și întărit. Vântul puternic din zilele precedente a creat plăci de vânt consistente, mai ales în apropierea crestelor. Pe pantele suficient de înclinate se pot declanșa spontan avalanșe de dimensiuni medii și mari, prin alunecarea stratului puțin stabilizat din partea superioară sau prin ruperea plăcilor de vânt, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici, în unele cazuri putând antrena chiar și straturile din profunzime. Riscul este mare în masivele Călimani și Bistriței și însemnat în masivul Ceahlău.

La altitudini mai mici de 1800 de metri, pe versanții vestici ai Munților Călimani și Bistriței, stratul de depășește local 50-60 cm, în special pe văile unde zăpada a fost transportată de vântul din altitudine. Zăpada este ușor umezită și va continua să se umezească pe fondul temperaturilor diurne pozitive care se vor înregistra. Pe pantele suficient de înclinate, vor fi condiții pentru declanșarea spontană a unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat chiar mari, mai ales pe văile unde sunt acumulări mai importante, prin alunecarea zăpezii umezite din partea superioare a stratului, riscul fiind mare în masivele Călimani și Bistriței și însemnat în Ceahlău. Riscul va fi amplificat chiar și la supraîncărcări slabe.

Revin ninsorile în România. Vremea se schimbă radical la sfârșitul săptămânii
Cod roşu. RISC 4 – MAREMUNȚII VLĂDEASA – MUNTELE MARE RISC 3 – ÎNSEMNAT

Deși a continuat să scadă, stratul de zăpadă instabilă de la suprafață rămâne însemnat, depășind pe alocuri 30 cm. Acest strat are o coeziune slabă între cristale și cu stratul mai vechi, peste care poate aluneca cu ușurință pe pantele mai înclinate. În zonele mai înalte se regăsesc plăci de vânt de dimensiuni considerabile, iar la altitudini joase, zăpadă este mai umezită și grea. Pe fondul temperaturilor diurne ușor pozitive, stratul se va umezi suplimentar. Pe pantele suficient de înclinate și pe văile adăpostite, unde sunt acumulări mai consistente de zăpadă, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii prin alunecarea stratului superior peste stratul vechi și relativ compact, sau prin ruperea și alunecarea unor plăci de vânt formate în apropierea crestelor, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. Avalanșe de topire de dimensiuni mici și chiar medii pot apărea în mod spontan la altitudini mai joase.

Alte articole

Elena Mateescu, director general al ANM: „Revine iarna autentică”. Ce se anunţă de Revelion în Bucureşti

România se pregătește de ger năpraznic: Vortexul polar a fost dat peste cap, toată Europa va fi un frigider în ianuarie

Citește și: Prognoza meteo lunară. Vreme închisă cu ploi și lapoviță la început de martie. Când vin temperaturile de primăvară