Colegiul Medicilor a publicat pe site lista substanţelor interzise în sportul de performanţă

„Este esenţial ca un număr cât mai mare de medici să aibă informaţii despre lista substanţelor interzise în sportul de performanţă, dar şi despre efectul unor astfel de produse asupra sănătăţii celor care fac sport pentru recreere. Un prim pas în direcţia unei informări cât mai eficiente este publicarea şi pe site-ul CMMB a listei interzise „, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, potrivit news.ro.

De aceea, Colegiul Medicilor Bucureşti a semnat, miercuri, un protocol de colaborare cu ANAD pentru a spori colaborarea interinstituţională în direcţia creării şi implementării de programe informativ-educative pentru prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Rolul medicilor în creşterea gradului de conştientizare a publicului (şi îndeosebi a sportivilor) asupra pericolului pe care îl prezintă substanţele de pe lista Interzisă a Agenţiei Mondiale Anti-Doping (WADA) este unul de extremă importanţă, în accepţia ambelor instituţii, au declarat reprezentanţii Colegiului Medicilor Bucureşti şi ai Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

„Avem nevoie de sprijinul medicilor în apărarea sportului curat. Aportul lor în activitatea de prevenire a dopajului este vital. ANAD organizează o mulţime de cursuri dedicate sportivilor, medicilor sportivi şi personalului asistent al sportivilor, iar faptul că vom colabora cu o instituţie de prestigiu precum Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti ne dă un impuls şi mai mare în combaterea dopajului în sport, prin accesul nemijlocit la un public mai larg”, a declarat Graziela Vâjială, preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

Alte articole

Colegiul Medicilor intervine în cazul fetiței de doi ani care a murit pe scaunul de la stomatolog. Cum se apără clinica

Un specialist explică motivul pentru care medicii ajung să consume substanțe interzise: „Acești oameni epuizați iau astfel de substanțe pentru a putea dormi”

Cele două instituţii vor elabora şi desfăşura programe şi acţiuni comune prin care vor încerca să atragă atenţia asupra pericolului consumului de substanţe dopante.

În acest sens, vor elabora documente informative şi vor organiza în comun cursuri de pregătire la care vor lua parte nu doar sportivi profesionişti, amatori sau practicanţi ai sportului recreativ, ci şi medici.

Rolul acestora în creşterea gradului de conştientizare a publicului larg (şi îndeosebi a sportivilor) asupra pericolelor reprezentate de consumarea substanţelor aflate pe „Lista Interzisă” a Agenţiei Mondiale Anti-Doping (WADA) este unul de extremă importanţă, în accepţia ambelor instituţii.

„Sportivii nu au voie să consume niciuna din substanţele trecute în această listă. Parcetamol Sinus sau Nurofen, spre exemplu, nu pot fi folosite de sportivi pentru că pentru ei sunt substanţe interzise. Această listă se actualizează anual sau ori de câte ori este nevoie”, a explicat directorul general al ANAD, Valentina Alexandrescu.

Ea a precizat că sălile care comercizalizează suplimente alimentare sunt obligate să trimită la ANAD lista lor, pentru verificare.

„Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc are o anexă în care au fost extrase anumite substanţe care au grad mare de risc şi sunt periculoase şi pentru populaţie, cum ar fi steroizii anabolici, hormonul de creşetere. Conform acestei liste, exportul, importul, comercializarea acestor substanţe sunt interzise. Noi, pe Legea 104 avem control numai pe sălile de culturism pe care le autorizăm din punct de vedere antidoping. Fiecare sală trebuie să aibă o persoană acreditată din punct de vedere antidoping, am prefera să fie instruiţi chiar instructorii, acum nu sunt. Vorbesc despre instructorii din sălile de fitness, sala de curturism, care se autorizează din punct de vedere antidoping. Dar, dacă în săli sunt comercializate suplimente alimentare, trebuie trimisă lista la agenţie pentru a verifica dacă între ele sunt suplimente care conţin substanţe interzise”, a explicat directorul general al ANAD, Valentina Alexandrescu.

Ea a arătat că piaţa suplimentelor alimentare nu este bine controlată şi ele pot fi contaminate.

„Nimeni nu le-a analizat să vadă dacă ceea ce scrie pe cutie este adevărat. Aşa s-a dovedit că o capsulă de slăbit din plante conţine un stimulent, sibutramină ,substanţă interzisă, altele sunt contaminate cu steroizi”, a adăugat directorul general.

Deşi există o ordonanţă care reglementează suplimentele alimentare la sportivi, Agenţia a cerut ca şi acestea să fie prescrise pe reţetă.

„Noi am cerut să fie date pe prescripţie medicală. Pentru că sunt multe suplimente alimentare contaminate, unele chiar din SUA şi China”, a mai spus directorul general.

Alexandrescu recomandă sportivilor să fie foarte atenţi cu medicamentaţia.

„Tinerii care merg în sălile de culturism sau fitness să nu apeleze la consumul de steroizi sau alte substanţe care le vând himere, pentru că efectele adverse sunt foarte grave. Cei care le recomandă aceste produse îi ameţesc spunând că fac masă musculară, dar în timp ajung să aibă grave probleme de sănătate”, a mai spus Valentina Alexandrescu.